Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
(!) de unde ai pe aripi aromă şi mireasmă
de mirt, de cer, de smirnă? la ce catapeteasmă
ai fost şi-ai stat...odihnă să iei şi să-mi aduci,
şi mir, şi admirare, şi linişte, şi rugi
de pace şi iubire, de fulger şi de ploaie,
de ochi înalţi şi limpezi...să văd cum se îndoaie
săgeţile luminii când intră-n casa mea
şi-mi scriu cu foc, pe aer, mereu, icoana ta (?)
(!) de unde ai pe gratis şi-n viersuri greutate
de naos şi tăcere? din ce singurătate
te-ai dus să iei atâta şi-atâta zbor?...să-mi dai,
să nu mai dau cu pietre în triluri şi în cai?
mai bine să-nghit ura pe care-o zvârl în pântec
plin cu atâtea ouă şi greu de-atâta cântec,
şi-n caii plini cu tropot şi mânji – iertare vouă
vă cer...dar şi pedeapsă cu mâinile-amândouă (!)
