Cezar Petrescu, romancier, nuvelist, traducător și ziarist, s-a născut pe 1 decembrie 1892, la Hodora-Cotnari, județul Iași. A urmat Facultatea Juridică din Iași. În timpul studenției, s-a afirmat ca publicist și gazetar. A fost fondatorul ziarelor „Cuvântul”, „Curentul” și al revistelor „Hiena” și „Gândirea”.
A debutat cu proza ”Scrisori”, în 1907, iar editorial în 1922, cu ”Scrisorile unui răzeș”, o antologie de proză. S-a afirmat însă cu romanele ”Întunecare”, ”Comoara lui Dromichet”, ”Aurul negru”, ”Calea Victoriei”, ”Duminica orbului”. Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 de volume publicate: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică, studii, note de călătorie și memorialistică, acordând atenție și universului inocent al copilăriei în cărți precum ”Fram, ursul polar” sau ”Neghiniță”.
A obținut Premiul Național pentru Literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru Dramaturgie în 1952.
S-a stins din viață pe 9 martie 1961, la București.