Cărturar, traducător și diplomat moldovean, Nicolae Milescu Spătarul s-a născut pe 1 iunie 1636, în satul Milești, din ținutul Vasluiului.
În anii 1660-1664, a studiat la Marea Școală a Patriarhiei din Constantinopol, unde a învățat istorie, teologie și filosofie, precum și multe limbi străine: greaca veche, neogreaca, latina, slavona și turca.
Datorită calităţilor sale de diplomat, a fost trimis de domnitorul moldovean Gheorghe Ștefan la Stockholm, pe lângă regele Suediei, apoi la Paris, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, pentru a pune la cale o alianţă antiotomană. În 1669, a ajuns la Constantinopol, în preajma ambasadei engleze, iar în 1671 a fost numit traducător de greacă, latină și română la Departamentul Școlilor din Moscova.
În urma periplului său prin Orient (1675-1678), în fruntea unei misiuni diplomatice, cu "scopul de a descoperi un drum mai scurt pentru comerț", Nicolae Milescu Spătarul a redactat lucrările "Jurnalul de călătorie" și "Descrierea Chinei", acestea deschizând calea unei noi specii literare - jurnalul de călătorie.
Milescu a fost primul cărturar din spațiul medieval românesc care a afirmat originea latină a limbii române și primul istoric al Imperiului Otoman, înaintea lui Dimitrie Cantemir. A tradus un compendiu grec, a scris sau compilat „Aritmologhia”, „Etica”, „Cartea sibilelor”, „Cartea ieroglifică” etc. A realizat prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament.
A trecut la cele veșnice în 1708, la vârsta de 72 de ani.
