Alexandru Graur, lingvist și savant român de origine evreiască, s-a născut pe 9 iulie 1900, la Botoșani. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, în 1922. În anii 1924-1929, a studiat la Paris, luându-și doctoratul. Revenit la București, în anii 1941-1944, a înființat și a fost director al Liceului particular evreiesc.
A mai deținut funcțiile de profesor la Universitatea din București, decan al Facultății de Filologie și director al Editurii Academiei. Activitatea sa științifică însumează studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române.
Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de "Studii de gramatică" și "Probleme de lingvistică generală". A încetat din viață pe 9 iulie 1988, la București.