Cel puțin șase la sută dintre femeile din România au fost victimele unei agresiuni sexuale. Doar cinci la sută dintre atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Poliție, mai puțin de unu la sută sunt pedepsite. 70 la sută dintre agresorii sexuali sunt bărbați, cunoscuți victimelor. 61 la sută dintre violuri sunt comise într-o casă cunoscută victimei, de regulă chiar domiciliul acesteia. Peste 90 la sută dintre agresori sunt bărbați, iar 19 la sută sunt membrii de familie ai victimelor. 78 la sută din cazurile de viol sunt achitate. În România, aproximativ 200.000 de femei au fost agresate sexual în ultimele 12 luni.
Urmările violenței sexuale
- În plan fizic – leziuni dureroase, infecții cu transmitere sexuală, sarcini nedorite;
- În plan emoțional – neîncredere, izolare socială, anxietate/depresie, stimă de sine scăzută, simptome de stres post-traumatic (flashback, amnezii, anxietate, tulburări de somn și alimentație,comportamente de evitare);
- Risc crescut de suicid.
De ce?
Violența sexuală a atins cote atât de îngrijorătoare pentru că:
- sexualitatea este un subiect tabu.
- sexualitatea și violența sexuală sunt înconjurate de prejudecăți – opinia publică consideră victima vinovată.
- trăim urmările unei istorii care nu considera violul ca pe o agresiune împotriva victimei, ci ca pe o agresiune împotriva tatălui/familiei victimei. Multă vreme soluţia legală pentru un viol era căsătoria.
- până la mijlocul anilor 2000, codul penal nu incrimina fapte precum violul marital sau hărțuirea sexuală. - victimele nu pot beneficia de asistență specializată, nu pot găsi ușor sfaturi, sprijin ori îndrumare gratuită.
- publicul nu mai reacționează la dramele din jurul său. Martorii nu mai intervin pentru cauza victimei, trecătorii nu se opresc să ia atitudine când văd o scenă de violență.
articol realizat din surse online
