Augustin Bena, compozitor, profesor, dirijor şi preot, s-a născut pe 20 octombrie 1880, la Pianu de Jos, județul Alba. A urmat studiile medii la Sebeș, Blaj și Brașov, apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Și-a continuat formarea muzicală la Berlin, apoi a obținut doctoratul în Filologie la Cluj, cu teza "Limba română la sașii din Ardeal".
În Primul Război Mondial, a fost mobilizat ca preot militar, cu grad de căpitan, în armata austro-ungară și a fost luat prizonier.
A fost inspector pentru învățământ muzical secundar în Transilvania, apoi în întregul Regat Român. A fost profesor de Muzică instrumentală și corală la Institutul Pedagogic din Sibiu (1906-1908), iar între 1909-1919 a fost preot, profesor și dirijor în Năsăud. Din 1919, a predat Teoria, Solfegiul și Armonia la Conservatorul din Cluj, unde a fost inclusiv director și rector.
Printre lucrările sale importante se numără "Liturghia I în Fa major pentru cor mixt" (1912), "Liturghia a II-a pentru cor de voci egale" (1914) și "Liturghia a III-a pentru voci egale" (1938). Activitatea sa componistica a cuprins peste 200 de piese din genuri muzicale variate: corale, piese religioase, muzică vocala, muzică de operă, muzică de cameră, muzică simfonică, lucrări didactice. De asemenea, a tradus, prelucrat și transcris diverse partituri de Giovanni Pierluigi da Palestrina, Johann Sebastian Bach, Piotr Ilici Ceaikovski. Prima sa compoziție care a rezistat timpului a fost "Romanța pentru vioară și pian", lansată în 1899. În aceeași perioadă a compus și "Serenada pentru cor bărbătesc".
A încetat din viață pe 10 ianuarie 1962, la Cluj.
