Regizorul şi scenaristul francez Claude Lelouch s-a născut pe 30 octombrie 1937, la Paris, într-o familie de evrei de origine algeriană. S-a remarcat pentru stilul său vizual luxuriant şi a devenit cunoscut în 1966 cu filmul "Un Homme et une femme" ("Un bărbat și o femeie"), care a câştigat Marele Premiu la Festivalul de Film de la Cannes şi două premii Oscar (pentru cel mai bun film străin şi pentru cea mai bună poveste şi scenariu original).
La 13 ani, a câştigat un premiu la Festivalul de film amator de la Cannes, pentru "Le Mal du siecle". A făcut reclame de televiziune înainte de a ajunge în armată (1957-1960).
În 1961, a realizat primul său lungmetraj, cu sprijin financiar din partea familiei sale, "Le Propre de l'homme", pe care l-a regizat, pentru care a scris scenariul şi în care a şi jucat, dar nu a avut succes. Ulterior, a regizat "Vivre pour vivre" (1967), "Mariage" (1974), "Robert et Robert" (1978) şi "A nous deux" (1979). Pentru "Toute une vie" (1974), Lelouch şi Pierre Uytterhoeven au primit nominalizări la Oscar pentru scenariul lor original.
Printre filmele notabile ale lui Lelouch se numără musicalul "Les uns et les autres" (1981) şi "Les Misérables" (1995), o adaptare a romanului clasic al lui Victor Hugo. Acesta din urmă a câştigat un Glob de Aur pentru cel mai bun film străin. Lelouch a continuat să regizeze până la începutul secolului al XX-lea, iar dintre filmele sale din această perioadă menţionăm "Chacun sa vie" (2017), "Les plus belles années d'une vie" (2019), "La vertu des impondérables" (2019), "Le grand rendez-vous" (scurtmetraj, 2020) şi "L'amour c'est mieux que la vie".
Celebru în întreaga lume pentru "Un bărbat și o femeie", Lelouch este unul dintre cei mai populari regizori francezi, cu aproximativ cincizeci de filme la activ. Directorul artistic al Festivalului de la Veneţia, Alberto Barbera, l-a numit pe Claude Lelouch "unul dintre regizorii de top ai cinematografiei franceze, un excelent interpret al calităţii acesteia, deşi străin de principalele sale curente". "Claude Lelouch a lăsat o amprentă de neşters asupra cinematografiei timpului său, mai ales prin faptul că a captat gustul şi preferinţele publicului. Cineast atipic şi imposibil de catalogat, îi place să contamineze genurile (drame, comedii, filme poliţiste, filme de aventuri, westernuri, science fiction, musicaluri, filme de război şi producţii istorice) şi nu ezită să amestece convenţiile, creând structuri narative şi temporale neortodoxe", a adăugat Barbera.
