Politicianul Vasile Bârcă s-a născut pe 2 ianuarie 1884, la Ignăței, județul Orhei, Republica Moldova.
A urmat studii de Drept la Universitatea din St.Petersburg, obținând doctoratul în drept. A profesat ca avocat. A fost ales în Sfatul Țării din partea Congresului județean Soroca (5 martie 1918). A prezidat congresul memorabil la care s-a votat preliminar moțiunea de realipire a județului Soroca la România, mandat validat pe 18 martie 1918.
Ca deputat în Sfatul Țării, a militat pentru soluționarea pozitivă a tuturor chestiunilor puse în discuție privind cauza sfântă a Basarabiei - unirea cu patria-mamă. În Sfatul Țării a deținut funcțiile de: vicepreședinte, vicepreședinte al Comisiei Constituționale, membru al Comisiei Juridice.
După Unire s-a consacrat activităților politice și administrative, aderând la Partidul Național Liberal. A fost primar al Chișinăului în două rânduri: 1922-1923, 1924-1925, președinte al Comisiei de unificare, ministru subsecretar de stat la Ministerul de Interne în 1936-1937, director al cotidianului ”Basarabia” și deputat de Orhei în zece legislaturi.
A încetat din viață pe 14 mai 1949, la București.
