90 la sută dintre tinerii români nu au suficiente cunoștințe pentru a identifica și a se proteja de infecțiile și bolile cu transmitere sexuală, arată un studiu recent. La nivel național, datele INSP arată că, în anul 2022, s-au înregistrat cu 57,8 la sută mai multe cazuri de sifilis față de 2021, România fiind încă una dintre țările cu incidența crescută pentru sifilis în rândul țărilor Uniunii Europene.
Potrivit studiului care a analizat atitudinea și comportamentul tinerilor pe tema sănătății sexuale, 90 la sută dintre tinerii din România nu au suficiente cunoștințe pentru a identifica și a se proteja de infecțiile și bolile cu transmitere sexuală (BTS). Lipsa de informații cu privire la acest subiect poate constitui unul dintre principalii factori care duc la transmiterea BTS-urilor, conducând la o atitudine pasivă și comportamente iresponsabile. Spre exemplu, deși raportul INSP arată un număr mic de cazuri BTS identificate în țara noastră, o explicație poate fi legată și de efectuarea unui număr insuficient de teste în rândul populației, determinată de lipsa de cunoștințe și interes pe acest subiect.
Adolescenții nu cunosc bolile
Atunci când le sunt solicitate informații mai detaliate pe tema bolilor cu transmitere sexuală, realitatea arată că aproximativ 20 la sută dintre respondenți nu cunosc mai mult de trei afecțiuni de acest tip.
Cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală în rândul tinerilor care declară că au auzit de acest tip de afecțiuni sunt infecția cu HIV/SIDA (91 la sută), sifilisul (82 la sută) și infecția cu HPV (69 la sută). Românii cunosc așadar informații despre BTS-urile care le pot afecta viața pe termen lung, dar mai puțin despre cele mai ușor transmisibile, cum sunt chlamydia sau gonoreea, care, la rândul lor, pot avea efecte asupra sănătății.
Datele din acest studiu arată că, în prezent, foarte mulți tineri încă nu dețin informații legate de infecția HPV (31 la sută), lucru care este îngrijorător, în condițiile în care această infecție este principala sursă a cancerului de col uterin, a treia cea mai răspândită formă de cancer din România.
Totodată, concluziile studiului mai arată faptul că 15 la sută dintre participanți nu au știut să puncteze nici una dintre simptomele bolilor cu transmitere sexuală, iar 22 la sută consideră că dacă partenerul nu are niciun simptom, acesta nu poate avea o BTS.
Sexul neprotejat, la cote alarmante
Pe lângă măsurarea gradului de informare cu privire la bolile cu transmitere sexuală, studiul a evaluat și atitudinea și comportamentul tinerilor în raport cu acestea. Datele relevă că doar unu la sută dintre cei intervievați au putut identifica corect toate modalitățile prin care se pot transmite BTS/ITS (infecțiile cu transmitere sexuală).
În ceea ce privește modalitățile de protecție, mai puțin de un sfert din tinerii chestionați (22 la sută) au menționat corect cele două modalități cheie de protecție împotriva BTS/ITS (prezervativul și abstinența). Lipsa informării îi face pe români să subestimeze riscul infecțiilor și bolilor cu transmitere sexuală și să adopte comportamente riscante, fiind astfel mult mai expuși riscului de a transmite și partenerului o BTS. În prezent, unul din cinci tineri activi sexual a declarat că nu folosește nicio metodă de protecție, iar raportat la segmentul mai tânăr, 52 la sută din tinerii între 16 și 18 ani afirmă că fac sex neprotejat, fapt ce explică de ce România este în continuare țara cu cele mai multe mame minore din UE.
Nivelul de îngrijorare cu privire la posibilitatea de a contracta o BTS este destul de scăzut, cei mai mulți având o atitudine moderat îngrijorată, respectiv 41 la sută din target. De altfel, se pare că problema contractării BTS creează aproape la fel de multă îngrijorare (36 la sută) ca posibilitatea apariției unei sarcini (38 la sută), în cazul unui act sexual neprotejat.
Protecție sau abstinență
În afara abstinenței, care exclude orice risc de transmitere a bolilor, singura formă de protecție pentru tinerii care aleg să aibă viață sexual este prezervativul. Acest mijloc rămâne una dintre cele mai eficiente forme de protecție împotriva bolilor și sarcinii. Chiar dacă prezervativele pot eșua, acest lucru se întâmplă rar și sunt încă cea mai bună apărare împotriva BTS-urilor. Prezervativele (și există multe tipuri diferite) sunt un contraceptiv eficient atunci când sunt utilizate constant și corect. Dacă preocuparea este prevenirea sarcinii, multe opțiuni contraceptive funcționează chiar mai bine decât prezervativele. Alte metode contraceptive nu te protejează împotriva ITS-urilor, dar prezervativele o fac.
Astfel, în cazul în care prezervativul cedează, apare pericolul unei sarcini neplanificate sau al îmbolnăvirii. Ce trebuie făcut?
„Solicită îngrijire medicală imediat, dacă ai medic de familie, acesta este un bun punct de plecare. Când contactezi furnizorul de servicii medicale, spune că ai o problemă urgentă. Poți obține o programare în aceeași zi”, este recomandarea medicilor. În lipsa unui medic de familie sau în cazul în care acesta nu poate fi contactat imediat, este utilă orice clinică sau centru de sănătate sau unitate de urgență care poate oferi acces la testare împotriva BTS și contracepție de urgență. Dacă pilula de a doua zi, cu eficiență maximă și disponibilă fără prescripție medicală, poate fi o soluție pentru prevenirea unei sarcini, în ceea ce privește transmiterea BTS-urilor, problema stă puțin diferit.
Unele boli nu ”se văd” imediat
Chiar dacă partenerul nu prezintă simptome, acesta poate fi infectat, avertizează medicii, iar precauția este cu atât mai necesară dacă relația nu este una stabilă și de lungă durată. De fapt, niciodată nu poți fi foarte sigur. BTS-urile sunt răspândite și aproximativ una din cinci persoane active sexual poate avea o boală care poate fi invizibilă deoarece este asimptomatică. Cele mai comune BTS-uri sunt gonoreea și chlamydia, ambele fiind infecții bacteriene. Sifilisul este, de asemenea, o BTS bacteriană. În caz de expunere, bacteriile vor apărea la un test imediat. Testele se fac, de obicei, prin prelevarea unei probe de urină sau prin tamponarea zonei genitale.
Vestea bună este că antibioticele pot trata gonoreea și chlamydia, prevenindu-se astfel complicații precum boala inflamatorie pelvină, uretrita sau infertilitatea. De asemenea, tot pe cale sexuală se transmit virusurile care provoacă infecții și boli grave, precum: hepatita C, virusul herpes simplex (HSV), HIV, HPV. Aceste BTS-uri virale nu vor apărea la un test de sânge imediat. Este nevoie de timp pentru ca organismul să producă anticorpi împotriva virusului și aceștia sunt semnele (markerii) care apar la un test. Dar este important să te testezi, mai ales dacă crezi că ai fost expus. În caz de expunere la HIV, tratamentul preventiv, numit profilaxie post-expunere (PEP), poate proteja, dar trebuie început în primele 72 de ore de la expunere.
