Pentru noaptea de Revelion, superstiţii şi tradiţii s-au născut de-a lungul timpului în diferite regiuni, oraşe sau sate. Unii dintre noi cred în ele şi au grijă ca, de Anul Nou, să le respecte. Cele mai populare superstiţii sunt legate de vestimentaţia, hrana sau comportamentul în ajunul şi în prima zi a noului an. Varietatea obiceiurilor este foarte mare, după cum se spune în popor - câte bordeie, atâtea obiceiuri.
În ultima zi din decembrie, românii de la sat desfăşoară diferite activităţi gospodăreşti, pentru a întâmpina Anul Nou cu toate lucrurile puse la punct: ung pragul casei şi al şurii cu usturoi pentru a împiedica spiritele rele să intre, fac curăţenie sau taie pomii care nu au rodit peste an.
Haină nouă sau roşie, pentru noroc
În noaptea dintre ani, bătrânii spun că e bine ca fiecare să poarte o haină nouă sau un lucru de culoare roşie, pentru a avea noroc şi a atrage energiile pozitive. Iar dacă în dimineaţa de 1 ianuarie, după ce ne spălăm, ne ştergem faţa cu un ban din aur sau din argint, vom fi curaţi şi sănătoşi tot anul.
Reguli în noaptea dintre ani
Unele activităţi pot fi făcute, dar cele mai multe, nu. Nu e vreme de dormit în data de 31 ianuarie - cine doarme, va fi leneş tot anul.
În această perioadă, pentru a ne asigura că vom avea un an aşa cum ni-l dorim, se spune că trebuie să respectăm superstiţiile născute din bătrâni. Dacă ne dorim un an liniştit, fără certuri şi conflicte cu cei din jur, nu trebuie să tăiem cu foarfecele, să călcăm, coasem, tricotăm sau să spălăm rufe. De asemenea, în nicio gospodărie nu trebuie să se măture în ajunul Anului Nou, pentru că alungă din casă prosperitatea. Chiar dacă nu ne place să dăm bani, obiceiul spune că trebuie să ne plătim datoriile înainte de Anul Nou, altfel vom avea datorii în tot anul ce vine. Nu trebuie nici să dăm bani cu împrumut. Nu e bine să îi dăm, dar e bine să îi avem în buzunar în ceasul al douăsprezecelea, aceasta fiind o superstiţie practicată în toată lumea.
De petrecerea gălăgioasă fug spiritele
Înainte şi după miezul nopţii trebuie să petrecem cu muzică, dans şi veselie, astfel încât să se facă gălăgie cât mai mare. Şi spectacolul de artificii are o semnificaţie la români. Etnologii spun că acesta nu este doar un mijloc de a sărbători, ci şi unul de a alunga spiritele rele, care se tem de zgomot şi de lumina puternică. Tot atunci când sărbătorim, trebuie să ne punem o dorinţă. Deşi e greu să alegem doar una, se spune că avem mari şanse ca în anul ce vine, aceasta să se îndeplinească.
Vâscul, simbol al purităţii spirituale
Din casă nu trebuie să lipsească vâscul. Acesta îşi menţine prospeţimea pe timpul iernii, rezistă la ger şi la întuneric, are proprietăţi de leac şi de aceea, în diferite mitologii, e apreciat ca o plantă înzestrată cu însuşiri miraculoase. Este un simbol al purităţii spirituale, al armoniei şi protectoare a sentimentelor de dragoste, a casei şi familiei împotriva spiritelor rele. În tradiţia românească, vâscul are o mare însemnătate de sărbători. De aceea, în fiecare casă trebuie să fie agăţat de lustră, fereastră sau uşă, simbol al bunăvoinţei şi prieteniei. Pentru ca lucrurile să meargă bine în dragoste, în anul ce vine, îndrăgostiţii trebuie să se sărute sub vâsc.
