Criticul şi istoricul literar Mircea Zaciu s-a născut pe 27 august 1928, la Oradea.
A urmat Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj, obținând titlul de doctor în Filologie cu teza ”Ion Agârbiceanu”.
Și-a început cariera universitară ca preparator la Catedra de Literatură Română a Facultăţii de Filologie din Cluj, devenind apoi asistent, lector, conferenţiar și profesor titular. A fost decan al acestei facultăţi şi lector de Limba română la Universităţile din Köln, Bonn si Aachen.
Dintre scrierile sale, amintim: ”Amiaza unei revoluţii”, ”Unde sfârşeşte pustiul”, ”Începutul sfârşitului”, ”Masca geniului”, ”Ordinea şi aventura”, ”Lecturi şi zile”, ”Teritorii” etc.
A coordonat ”Dicţionarul scriitorilor români”, alături de Marian Papahagi şi Aurel Sasu, pentru care i s-a acordat Premiul Salonului Naţional de Carte din Cluj-Napoca.
De-a lungul carierei sale, a mai fost distins cu: Premiul Academiei Române pentru istorie literară; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică literară; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru memorialistică.
A fost membru de onoare al Academiei Române.
A încetat din viață pe 21 martie 2000, la Cluj.
