Mai multe împărătese şi regine din istoria mai mult sau mai puțin îndepărtată au rămas cunoscute pentru patimile lor amoroase. Relatări ale autorilor vremii le-au descris aventurile ieşite din comun: maratonuri sexuale, relaţii incestuoase şi prostituţie.
Teodora, împărăteasa Bizanţului din Evul mediu timpuriu, a fost în adolescenţă actriţă de circ, curtezană şi prostituată, potrivit mărturiei lui Procopius din Cezarea, considerat cel mai mare istoric al secolului al VI-lea. Într-unul dintre portretele pe care autorul medieval i le-a făcut soţiei împăratului Iustinian, Teodora era numită ”cea mai depravată dintre curtezane”.
”Adesea, chiar şi în teatru, în faţa întregului popor, ea îşi îndepărta costumul şi stătea goală în mijlocul lor, rămânând doar cu un brâu în jurul pântecului”, relata autorul ”Istoriei secrete”. Procopius afirma că Teodora făcea furori ridicându-şi fusta pentru a dezvălui spectatorilor „acele secrete feminine aici şi acolo, care captau privirea sexului opus”. În plăcere, ea nu a fost niciodată învinsă, relata autorul "Istoriei secrete".
”De multe ori, mergea cu câte zece tineri la petreceri, toţi în floarea puterii şi virilităţii lor. Iar când ei oboseau, ea se apropia de servitorii lor, probabil treizeci la număr şi lupta cu fiecare dintre ei”, relata savantul bizantin, despre împărăteasa canonizată, ulterior, de biserică.
Cea mai desfrânată prinţesă
Valeria Messallina, soţia împăratului roman Claudius din primul secol, a devenit celebră pentru cruzimea şi desfrânarea ei. Autorul antic Pliniu cel Bătrân a relatat că împărăteasa obişnuia să concureze la numărul de partide de sex împotriva celor mai depravate prostituate. Messalina ar fi provocat-o la un moment dat pe cea mai faimoasă prostituată din Roma, Scylla, pentru a vedea cine rezistă mai mult în timpul unui astfel de maraton sexual. După ce au făcut sex amândouă cu câte 25 de bărbaţi, Scylla ar fi cedat, însă Messalina a mai continuat câteva ore. O legendă despre Messalina vorbeşte despre numărul impresionant de bărbaţi cu care ar fi avut relaţii sexuale, peste 8.000. ”Trăia în desfrâu şi le silea şi pe celălalte femei să se prostitueze. Pe unele le obliga la acte sexuale chiar în palat, sub ochii bărbaţilor lor. Pe cele care acceptau le iubea şi le favoriza, iar pe bărbaţii lor îi atrăgea de partea ei, prin tot felul de cinstiri şi funcţii înalte“, afirma istoricul roman Dio Cassius. Messallina a sfârşit executată, sub acuzaţia de complot.
Sex oral cu o sută de nobili
Cleopatra a devenit regina Egiptului în secolul I î.Hr. şi a rămas în istorie datorită miturilor despre relaţiile amoroase pe care le-ar avut cu conducătorii Imperiului Roman Iulius Cezar şi Marc Antoniu şi cu regele iudeu Irod. Alte legende i-au adus în atenţie senzualitatea, însă unele dintre ele au prezentat-o în ipostaze defăimătoare. Potrivit unuia dintre mituri, Cleopatra a fost înfăţişată ca făcând sex oral într-o noapte unui număr de o sută de nobili şi militari romani. Într-o altă relatare despre regina Egiptului se spune că ar fi primit de la Iuliu Cezar, în dar, un falus din aur. Iar o legendă care a circulat pe seama Cleopatrei o prezenta ca fiind atât de atrasă de plăcerile sexuale, încât, fiind nesatisfăcută de jucăriile sale sexuale, ar fi cerut să i se confecţioneze un vibrator dintr-o tărtăcuţă în care au fost introduse albine vii. Cleopatra ar fi fost căsătorită cu doi dintre fraţii săi, arată alte mărturii ale vremii sale.
Împărăteasa care şi-a sedus fiul
Iulia Agrippina, mama adoptivă a împăratului roman Nero, a devenit celebră şi pentru relaţia incestuasă pe care a avut-o cu fiul său, în dorinţa de a acapara puterea în Imperiul Roman. Potrivit unor istorici, relaţiile sexuale dintre cei doi erau cunoscute de cetăţenii Romei. Mama şi fiul ei nu se ascundeau nici atunci când erau plimbaţi cu lectica pe străzile oraşului. Agrippina a sfârşit însă în urma unui complot pus la cale de Nero, când ea s-a opus uneia din aventurile lui.
Surorile împăratului Caligula
Unul dintre cele mai controversate personaje ale Romei Antice a fost împăratul Caligula, cel care ar fi transformat Capitoliul într-un imens bordel cu dame de companie, multe din acestea fiind soţiile şi fiicele nobililor ucişi în mod barbar de împărat. Cruzimea lui Caligula avea proporţii nebănuite, acesta violându-şi în public chiar şi surorile, pe Iulia Agrippina, Iulia Drusilla şi Iulia Livilla, uneori chiar pe mesele pline cu mâncare, în faţa invitaţilor. Alţi autori antici susţin însă că surorile împăratului erau cele care îi permiteau acestuia să le folosească drept prostituate şi să aibă relaţii sexuale cu ele.
Țarina cu apetit sexual nestăvilit
Traversând epocile, ajungem, în secolul al XVIII-lea, la una dintre cele mai remarcabile și controversate femei ale istoriei: împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Reputația Ecaterinei de insațiabilitate sexuală s-a format în timpul vieții ei și s-a imprimat cu putere în memoria opiniei publice. Nu există mărturii credibile decât despre 12 amanți care s-au perindat prin viața țarinei, unele dintre aceste relații amoroase fiind de lungă durată. Astfel, amantul Ecaterinei de la începutul anilor 1750 a fost curteanul Serghei Saltikov. El putea fi tatăl fiului ei, Pavel. Născută Sophie de Anhalt-Zerbst, în 1729, Ecaterina cea Mare a fost una dintre cele mai fascinante și controversate femei care au condus vreodată un imperiu. De origine germană, a ajuns în Rusia ca o adolescentă timidă, dar ambițioasă, destinată să devină soția viitorului țar. Nimic nu prevestea atunci că avea să devină o figură dominantă a Europei și protagonista unor povești amoroase care vor alimenta secole de bârfe. S-a căsătorit cu Petru al III-lea, un mariaj nefericit și lipsit de afecțiune. Relația lor a fost rece și tensionată, iar Petru era considerat imatur și dezinteresat de soția sa. În acest context, Ecaterina și-a găsit refugiul în lectură, politică și, treptat, în compania altor bărbați, ceea ce a marcat începutul reputației sale de femeie pasională. Ascensiunea ei la putere a fost spectaculoasă. În 1762, cu sprijinul unor aliați influenți - inclusiv unul dintre amanții săi, Grigori Orlov - Ecaterina a orchestrat o lovitură de stat împotriva soțului ei. Petru al III-lea a fost detronat și a murit la scurt timp, în circumstanțe suspecte.
În 34 de ani de domnie, Ecaterina nu s-a recăsătorit niciodată, însă a avut o serie de favoriți - bărbați mai tineri, atent aleși, care îi deveneau iubiți oficiali. Aceștia nu erau doar parteneri romantici, ci și aliați politici. Printre cei mai cunoscuți s-a numărat Grigori Potemkin, despre care se spune că ar fi fost marea ei iubire și posibil chiar soț în secret. Ecaterina își răsplătea amanții cu titluri, palate și averi, iar atunci când relația se încheia, despărțirea era, de regulă, elegantă și avantajoasă pentru fostul favorit. Această „rotație” de iubiți a alimentat imaginea unei împărătese dominatoare și extrem de sigure pe sine. Au circulat însă și numeroase zvonuri scandaloase, unele de-a dreptul bizare, despre apetitul ei sexual. Cea mai cunoscută poveste despre moartea ei într-un context indecent este complet falsă și a fost creată de rivali, pentru a-i discredita imaginea.
Dincolo de aceste picanterii, Ecaterina a fost un lider remarcabil. A modernizat Rusia, a extins teritoriile imperiului și a susținut cultura și educația, fiind influențată de ideile iluministe. Ecaterina cea Mare a murit în 1796, la vârsta de 67 de ani, în urma unui accident vascular cerebral. Moartea ei a fost naturală, fără legătură cu poveștile scandaloase care au circulat ulterior.
(articol realizat din surse online)
