Bucătăria malteză este rezultatul relaţiei de lungă durată dintre localnicii insulelor şi numeroasele influenţe străine, care s-au perindat într-o formă sau alta de-a lungul secolelor. Mâncarea malteză este rustică, bazându-se în special pe produse de sezon şi peşte.
Se folosesc foarte mult foietajele, umplute cu legume, brânzeturi, peşte, carne, orez şi paste, pentru feluri gustoase şi săţioase. Acestea pot include combinaţii delicate de conopidă, brânzeturi de oaie sau capră şi ou, totul într-un foietaj crocant, sau placinta Lampuki, un amestec de spanac, conopidă, alune într-un foietaj subţire, cu un gust ciudat, dar delicios. Cel mai căutat şi gustat fel maltez este "pastizzi", un preparat probabil de origine turcă, din foietaj umplut cu brânza şi ou, cu mazăre şi alte legume, sau cu sardine şi carne. Pastizzi se mănancă fierbinţi, fiind gustarea preferată a localnicilor.
Sunt foarte populare mâncărurile fierte sau felurile umplute, de la cele exotice la cele clasice, precum mâncare de iepure cu vin şi condimente sau "bragoli" - bucăţi de carne, ouă fierte tăiate în bucăţi, crutoane de pâine şi pătrunjel, totul învelit în felii subţiri de carne şi fierte îndelung. Apreciate sunt şi păsările umplute, la cuptor, pe un pat de cartofi, ceapă, usturoi şi mirodenii, servite fierbinţi.
La fel ca în bucătăria siciliană, pastele sunt foarte des întâlnite în arta gastronomică malteză, sub diverse forme. Pot fi cumpărate, dar multe femei preferă să pregătească în casă "ravjul" (ravioli). "Ravjul" este un fel delicios, aluatul de paste în formă de semilună având în interior un amestec de brânza şi pătrunjel, fiind servit cu sos de roşii, asezonat cu ţelină, busuioc şi presărat cu parmezan ras.
Focul mic, secretul savorii
În trecut, din cauza lipsei de lemne pentru foc, arta gastronomică malteză a trebuit să se adapteze. Vasul, în general din lut, era aşezat deasupra unei mici vetre de piatră, numită "kenur", care era în permanentă supravegheată. Gătitul la foc mic a devenit o marcă a bucătăriei malteze, mâncărurile tradiţionale preparându-se încă la fel ca în urmă cu secole. Salatele de sezon şi legumele joacă la rândul lor un rol important în bucătăria malteză. Cel mai iubit şi poate cel mai sănătos fel este o supă groasă de legume proaspete şi conservate, servită ca atare sau cu "gb ejniet" (brânză de capră sau oaie, rasă), numită ”minestra”. O altă supă groasă de legume este "qarabali".
Cei care preferă peştele vor avea o surpriză plăcuta în Malta. Aici se prepară "anjotta", o supă de peşte cu usturoi, roşii, orez şi sovarv. La sfârşitul primăverii, când începe să apară fasolea verde, se prepară o supă mai groasă de peşte, "kusksu". În timpul verii, în Malta se prepară şi o variantă locală de ratatouille, numită "kapunata", cu roşii, ardei şi usturoi, care merge foarte bine cu peştele la grătar.
Toate aceste feluri delicioase se potrivesc foarte bine cu pâinea tradiţională malteză - "hobza". Pe lângă pâinea obişnuită, veţi mai găsi şi "hobz biz-zejt" (pâine cu ulei): o bucată mare, rotundă, de pâine, înmuiată în ulei de măsline şi frecată cu roşie proaspătă, după care este acoperită cu măsline, capere, usturoi, piper negru şi sare.
Dulciuri ”tari” şi vinuri bune
Iubitorii de dulciuri pot gusta în Malta "imqaret" (un produs de patiserie) sau "qaghaq tal-ghasel" (un fel de covrigei) sau "biskuttini tal-lewz". Cu ocazia sărbătorilor pascale se servesc biscuiţi cu glazură şi umplutură de migdale, numiţi "figolli", iar vara, când fiecare sat îşi sărbătoreşte sfântul protector, comercianţii scot pe tarabe nuga cu nuci, de diferite culori.
Alături de ceai sau cafea regăsim adesea "kannoli", o specialitate de origine siciliană: un aluat fin în formă de tub, umplut cu brânză ricotta şi îndulcit cu bucăţi de ciocolată şi fructe confiate. "Helwa tat-tork", un amestec de migdale întregi şi zdrobite cu mult zahăr, este asociat frecvent cu desertul de după cină.
Vinurile malteze sunt ieftine, iar multe au o calitate excelentă, cele din Gozo fiind mult mai tari. Cei care preferă berea vor găsi mărci locale foarte bune.
Reţete tradiţionale:
Macaroane la cuptor (Timpana)
Ingrediente:
400 gr paste făinoase, 50 gr pastă de roşii, 2 ouă fierte tari, 50 gr de brânză dată prin răzătoare, 600 ml "beef stock", 200 gr carne de vită tocată, 100 gr ceapă, 3 ouă, sare şi piper, ulei de măsline.
Mod de preparare:
Se curăţă şi se taie ceapa. Se pune la călit până capătă o culoare aurie. Se adaugă carnea şi se lasă la prăjit până devine maronie. Peste toate se adaugă pasta de bulion şi se lasă pe foc încă 20 de minute. Între timp se fierb pastele făinoase în apă sărată; când sunt gata se scurg, se adaugă caşcavalul şi ouăle tăiate şi se amestecă totul într-un vas. Apoi se pregăteşte un vas de jena, se adaugă macaroanele şi se lasă la cuptor circa 30-40 minute. Acest fel se poate servi rece sau fierbinte.
Imqaret
Ingrediente pentru prăjitură:
400 gr făină albă, 75 gr zahăr, 1 pliculeţ praf de copt, 100 gr de margarină, 1 ou.
Ingrediente pentru cremă:
400 gr de smochine, zeama de la o portocală, zeama de la o lămâie, 50 gr de brandy/coniac.
Mod de preparare:
Se amestecă margarina, făina şi praful de copt până se omogenizează. Se amestecă zahărul şi oul, se amestecă din nou făina până se obţine o cocă. Se lasă la crescut circa două ore. Într-un vas se pun smochinele şi câteva linguri de apă şi se lasă pe foc timp de câteva minute. Se adaugă zeama de la fructele citrice şi se pasează totul cu o furculiţă. Din coca obţinută anterior se rulează beţişoare de cca 10 cm. Marginile acestora se ung cu apă. Din crema de smochine obţinută se toarnă deasupra beţişoarelor, care se împăturesc. Se prăjesc în ulei încins până ce capătă o culoare aurie.
