Cele şapte minuni ale României

Cele şapte minuni ale României
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ce ar putea avea în comun Marele Zid Chinezesc, Palatul Versailles, Delta Dunării şi bisericile mănăstirilor din Bucovina? Ce legătură ar putea fi între Biserica de lemn din Poienile Izei şi Palatul şi Grădinile Schönbrunn din Viena, capitala Austriei? La prima vedere nimic.

Şi totuşi sunt unite de ceva foarte important. Toate fac parte din Patrimoniul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Dacă nu ştiaţi deja, vă spunem noi că în UNESCO a propus un plan de protejare a bunurilor culturale şi naturale din lume, prin "Convenţia despre Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural", aprobată în 1972.

În concluzie, de ce credeţi că ar fi mai prejos cetăţile dacice în frunte cu Samizegetuza Regia decât Taj Mahalul Indiei, oraşul antic Memphis ori Piramidele din Gizeh? Ei bine, nu sunt cu nimic mai puţin valoroase.

Avem cu ce!  

În cele ce urmează vă propunem un mic tur imaginar printre minunile României care au fost incluse în patrimoniul mondial. Potrivit site-ului Ministerului Culturii, Cultelor, pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse nu mai puţin de şapte zone ale ţării. Dacă avem în vedere că din „sipetul” de comori ale umanităţii fac parte bijuterii arhitectonice sau naturale din Transilvania, Maramureş, Bucovina, Oltenia, Delta Dunării, putem conchide lesne că jumătate din România este în patrimoniul lumii.

Eurodeputaţii ştiu

În ciuda eforturilor Ministerului Turismului de a promova turismul băştinaş, e greu de spus câţi dintre străini sau măcar câţi conaţionali au aflat că mănăstirile din Nordul Moldovei sau bisericile de lemn din Maramureş sunt la fel de valoroase şi demne de a fi admirate ca şi Grand Place din Bruxelles sau Acropole din Atena.

Pliante care promovează cele şapte valori de talie mondială ale ţării noastre am găsit la Parlamentul European la Bruxelles. La expoziţia organizată recent de eurodeputata PSD Adriana Ţicău, am găsit, printre altele, un pliant editat în limba engleză care prezenta pe rând fiecare din cele şapte comori ale României, practic o invitaţie ilustrată de a descoperi ţara noastră.

Ce avem mai bun

Pe primul loc între cele şapte valori mondiale se află, potrivit Ministerului Culturii şi Cultelor, siturile săteşti cu biserici fortificate din Transilvania. Următoarea pe listă este Mănăstirea Hurezi, sau Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.

Bisericile mănăstirilor din Nordul Moldovei în frunte cu Voroneţul, supranumit Capela Sixtină a Estului Europei, sunt şi ele parte a patrimoniului UNESCO. Centrul istoric Sighişoara a fost considerat de UNESCO demn de patrimoniul lumii.

Potrivit site-ului oficial al UNESCO, străinii au răsuflat uşuraţi atunci când autorităţile au renunţat la ideea de a construi un parc tematic în vecinătatea centrului Sighişoarei. Desigur, vorbind de cetate, nu putem omite o invitaţie la Festivalul de Artă Medievală, o şansă extraordinară de a călători în timp, până în epoca domniţelor gingaşe şi a cavalerilor neînfricaţi.

Cea de-a cincea minune inclusă în patrimoniul lumii este Ansamblul de Biserici de lemn din Maramureş.

Fortăreţele Dacice din Munţii Orăştiei merită să fie vizitate tocmai pentru că UNESCO le-a inclus pe listă alături de piramidele egiptene. Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării este cea de-a şaptea comoară şi încheie lista cu care România a intrat în sipetul cu frumuseţi ale lumii.

Vă invităm să le descoperim pe fiecare în parte în pagina de „Itinerarii” a suplimentului Magazin al „Vieţii libere”.

Citit 802 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.