Pe teritoriul ţării noastre au fost descoperite resturile arheologice a numeroase aşezări umane din perioada neolitică. Însă niciuna dintre aceste aşezări permanente nu avea configuraţiile şi caracteristicile unei aşezări urbane demne de titlul de oraş. Primul oraş de pe meleagurile noastre a fost ridicat mult mai târziu. Iar cei care l-au construit nu făceau parte din populaţiile autohtone de pe teritoriul viitorului stat România.
Trebuie să ştim că primul oraş în adevăratul sens al cuvântului, de pe meleagurile noastre a fost ridicat de către străini. Mai precis de către coloniştii greci originari din Milet. Aceştia s-au stabilit în apropiere de gurile Dunării şi au ridicat oraşul Histria, în anul 675 înainte de Hristos, după istoricul Eusebiu din Cezareea, sau 630, după Skymnos. Coloniştii greci au ridicat Histria în scop comercial, oraşul având atunci ieşire la Marea Neagră.
Punct-cheie
Histria a fost de altfel unul dintre cele mai importante oraşe-colonii-cetăţi ridicate de grecii antici pe teritoriul de azi al României. Alături de cetăţile similare Callatis, Tomis şi Aegyssus, Histria a jucat un rol important în istoria noastră veche. Numele său provine de la Istros, denumirea dată de grecii antici fluviului Dunărea.
Oraşul a avut o dezvoltare continuă timp de aproape 1300 de ani. Histria a participat şi la revolta oraşelor pontice contra regelui macedonean Lisimah, conflictul contra Bizanţului şi războiul dintre regele Mithridates VI Eupator şi romani. Coloniştii greci din Histria s-au aliat şi cu unele căpetenii locale ale geţilor precum Zalmodegikos şi Rhemaxos, oraşul ajungând să fie stăpânit şi de regele Burebista. După moartea lui Burebista, Histria intră sub stăpânire romană. Deşi, cu această ocazie, oraşul şi-a pierdut autonomia, guvernarea romană a dus în cele din urmă la o perioadă de înflorire economică şi culturală.
Ca un phoenix
Histria a fost cucerită, distrusă şi refăcută de mai multe ori în decursul zbuciumatei sale istorii. Distrugerea sa finală a avut loc în secolul VII după Hristos şi s-a datorat invaziilor şi atacurilor triburilor slave şi avare. Se pare că unul dintre motivele abandonării definitive a oraşului a constat în colmatarea vechiului golf al Mării Negre, unde era amenajat portul din Histria. În urma aluviunilor aduse necontenit de către Dunăre, vechiul golf a devenit în prezent complexul lagunar Razim-Sinoe.
Primele monede
Pe baza descoperirilor arheologice, în Histria au fost bătute primele monede de pe teritoriul românesc actual, acest lucru având loc, se pare, între anii 480-475 înainte de Hristos.
Resturile cetăţii Histria au fost identificate în anul 1868 de către arheologul francez Ernest Desjardin, însă primele cercetări amănunţite au avut loc în anul 1914, sub conducerea lui Vasile Pârvan. Ruinele cetăţii se află în prezent pe malul Lacului Sinoie şi pot fi vizitate. Pe lângă ruinele templelor greceşti, străzile pavate, băile termale etc, turiştii pot admira, în centrul oraşului, ruinele uneia dintre cele mai mari şi mai vechi biserici creştine din regiune, care datează din secolul VI după Hristos. Este vorba de o bazilică episcopală, ceea ce înseamnă că, în acea perioadă, Histria avea deja rangul de episcopie.
