Şi preistoricii modificau genetic plantele

Şi preistoricii modificau genetic plantele
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
  • Migdalele care sunt comercializate astăzi sunt o variantă domesticită derivată din mai multe specii de migdale sălbatice, toate fiind amare, cu ghimpi şi cu un conţinut ridicat de cianură. În sălbăticie, migdalii produc un compus zaharos şi o enzimă care inevitabil se transformă în cianură atunci când părţile comestibile ale plantei sunt mestecate. Identitatea speciilor utilizate pentru crearea migdalelor moderne este încă necunoscută.
  • Pepenele verde din zilele noastre este una dintre cele mai modificate fructe din istoria umanităţii. Africanii subsaharieni au fost primii care au creat variantele domesticite care au avut diferite mărimi şi culori. După ce fructul a fost introdus în Asia şi Europa acesta a devenit mult mai cărnos, dulce şi mare. Comparat cu pepenele verde original, care era majoritatea alcătuit din seminţe şi care cântărea aproximativ 80 de grame, variantele moderne au 91,5 la sută apă şi pot cântări între două şi opt kilograme.
  • Broccoliul nu există în sălbăticie. Nici conopida, varza, varza de Bruxelles sau varza creaţă.Toate aceste plante sunt rezultatul cultivărilor realizate de oameni, toate fiind din aceeaşi specie. Aceste culturi sunt încrucişate artificial cu diferite variante ale plantei de muştar Brassica oleracea. În forma sa iniţială planta este formată din câteva frunze mari şi buchete de flori mici şi galbene. Diferitele subspecii cum ar fi broccoli sau conopida sunt realizate prin modificarea expresiei genelor care controlează modul de creştere al plantei.
  • Bananele par realizate pentru primate, dar bananele sălbatice erau aproape neconsumabile. Bananele pe care le mâncăm astăzi sunt complet modificate genetic. Bananele sălbatice erau mici şi pline de seminţe. Oamenii s-au jucat cu acest tip de mutaţie de-a lungul a 6.500 de ani pentru a produce toate varietăţile de banane fără sâmburi de astăzi.
  • Strămoşul sălbatic al porumbului din zilele noastre s-a format dintr-o iarbă numită teosinte. Mezoamericanii au început să încrucişeze selectiv specia acum 10.000 de ani. Treptat au produs o plantă unică care nu se găsea nicăieri în lume. Secretul dezvoltării sale a fost descoperit recent prin analizele genetice şi moleculare. Cea mai importantă schimbare este a suprimării ramurilor de tulpină
  • Dovleacul, dovlecelul şi alte tărtăcuţe sunt forme ale strămoşului Cucurbiacare care a devenit una dintre cele mai importante grupe de plante pe care oamenii le consumă. Precum porumbul a fost domesticit acum 7.000 de ani. Variantele străvechi erau mai mici, cu miezul extrem de amar şi cu câteva seminţe. La un moment dat au fost încrucişate pentru a produce mai multe seminţe.
  • Căpşunile cărnoase şi suculente sunt o creaţie recentă, fiind cultivate pentru prima dată în 1750. Matematicianul şi inginerul Amedee-Francois Frezier a adus o varietate mare de căpşuni în timp ce cartografia Chile pentru Ludovic al XIV-lea al Franţei. După zeci de ani de erori şi încercări au fost create căpşunile de grădină în Franţa, prin încrucişarea acestei plante cu fructele de pădure sălbatice din America. În 1759, căpşunile au început să fie comercializate în mod semnificativ. Varianta modernă a apărut în 1806 datorită unui accident.
  • Anticul avocado era înconjurat de o carcasă dură, cei necultivaţi fiind de mărimea unei nuci. Pulpa celor sălbatici este mai mult nisipoasă decât cremoasă, sâmburele ocupând mare parte din legumă. În 1927 agricultorul, exploratorul şi cercetătorul Wilson Popenoe a declarat: "aroma este puternică, nu este plăcut la gust, fructul nefiind considerat comestibil''.
  • Boabele de cafea sunt o descoperire recentă. Forma lor fundamentală nu a fost modificată, dar au apărut diferite variante care satisfac dorinţele consumatorilor de cafea. Prima dată a fost cultivată în India în 1600. Acum, planta africană  este cultivată în 10 tipuri de specii. Toate variantele actuale provin din originalele boabe de cafea arabica.
  • Apariţia grâului datează din momentul în care primii oameni au devenit, din nomazi, agricultori stabili. Grâul a fost printre primele specii cultivate, primele aşezări umane au fost în zonele în care se putea creşte această plantă. În primă fază oamenii preistorici adunau seminţele ierburilor sălbatice. Relativ rapid au început să adune plante din mai multe zone cu mai multe seminţe pe care le replantau în locul în care se stabileau. În timp mărimea seminţelor a crescut, la fel şi valoarea lor nutritivă, cel mai important fapt a fost că primii oameni au reuşit să obţină genomul numit ,,indehiscent''. În mod normal, zonele care conţineau partea care putea fi consumată se scuturau rapid, dar mulţumită oamenilor preistorici această trăsătură a fost eliminată.

sursa: descopera.ro        

Citit 1510 ori Ultima modificare Duminică, 18 Septembrie 2016 14:24

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.