În traducere apocrifă, analfabetă și nepermis de liberă, titlul șecspirian și oarecum reptilian face trimitere inclusiv la campania electorală din România: „Afiș sau a nu fiș, acesta este posterul în care apare catindatul."
Toate rândurile de mai sus sunt opera unui trol de la ferma mea de troli. Nu că nu mi-aș asuma cuvintele, dar îmi place să împart vina, din respect pentru principiul echității sociale și teatrale. Așa suntem noi epigonii lui Șecspir.
Continuăm buletinul de știrbi. Doi matematicieni din Țara Cangurului sare, Australia, spun că au reușit să contrazică o teorie mai veche, conform căreia dacă i s-ar acorda o perioadă de timp infinită unei maimuțe care apasă pe tastele unei mașini de scris, ar reuși, în cele din urmă, să scrie operele complete ale lui William Shakespeare. Experimentul matematic, vezi Doamne, este cunoscut sub numele suprarealist și darwinist de „Teorema maimuței infinite", special, parcă, pentru a ridiculiza mult mai populara teorie susținută de practică, potrivită căreia doar prostia este infinită.
Numele meu de fost salahor cartezian este Cezar, si vă mărturisesc cu mâna pe tastatură că nu mă trag din maimuță nici dacă așa afla că eu am inventat mașina timpului de scris, cu care se poate călători în epoca lui Charles Darwin și în vremea lui Gutenberg. Recunosc că mi-ar fi plăcut să joc în filmul „Tarzan, omul maimuțărelilor", da' nu prea știu să înot. Nu am nici permis auto, însă această infirmitate m-a ajutat să contribui și eu la demontarea „Teoremei maimuței infinite". Concret, acum vreo 5 ani, mi-am parcat mașina de scris de mână în Țiglina 3. De atunci, aud numai cuvinte neverosimile despre ea. Mi-a povestit un fost vecin din cartierul în care am parcat fosta mea mașină de scris că aceasta a învățat să scrie singură poeme de dragoste, pe care le trimite la reviste obscure de cultură și coprocultură din Sidney, numai ca să-i facă de rușine pe Șecspir și pe matematicienii ăia doi. Astă vară a trimis o depeșă și la Click.ro, în care s-a plâns precum maimuța care nu mai vede gratiile cuștii că ea, ca și mașină de scris de mână, și-a ratat vocația și destinul, de vreme ce n-a prins și ea garaj de la Durbacă, așa cum se laudă șecpirienii din cartier.
⇒Alte babe care ard, aceeași țară care se piaptănă
*Precizare: Materialul acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Informaţiile prezentate pot sau nu să fie adevărate. Conținutul este proprietatea cotidianului "Viaţa liberă". Toate drepturile rezervate "Viaţa liberă".
