* Am dat peste o frază, ieri, în presa proscrisă. O frază care m-a impresionat. Nu peste poate, nici până la lacrimi, dar m-a impresionat. Era să spun că fraza asta m-a marcat, însă aș fi furat curent. Fraza asta arată așa: "Cum ar arăta România, dacă am începe să construim cu încredere."
Această frază este titlul unui articol de presă. N-am intrat în intimitatea lui. Mi-a fost teamă că aș putea da peste Ilie Sculărie Sărăkie, cu coif dacic de hârtie pe cap, în timp ce construiește România, o reconstruiește, dar mai ales o renovează. Știți modelul acesta de outfit profesional al zugravilor de modă veche, pasionați de presa scrisă: coif de ziar pe cap, ca să nu le cadă Guvernul și varul în cap, nu musai în ordinea asta. Dacă te nimerești pe lângă un astfel de zugrav cu coif de ziar pe cap, iar ziarul este "România Liberă", cu ale sale rubrici consacrate ("Mica Publicitate" și "DECESE"), afli tot ce mișcă-n țară, în materie de trudă, viață în frază terminală și viață de apoi. De unde și întrebarea românilor care, pe vremuri, buchiseau "România Liberă", cu nesaț și nedisimulată curiozitate: "DECESE construiește cu încredere în România?" De fapt, întrebarea este chiar denumirea neoficială a Pachetului Fiscal al Guvernului Bolojan, cel care trăiește cu convingerea etnogenetică potrivit căreia noi, românii, de la Rim și de la Țintirim ne tragem. Ne tragem sufletul, ca să nu ne dăm duhul.
* Cu suspectă încântare, am aflat că Educația Teatrală devine disciplină obligatorie la liceu, indiferent de profil. Ea va fi studiată în clasa a XI-a.
Wow, Educație Teatrală în școlile din România! Nu, nu mă miră, chiar dacă pozez în surprins nevoie mare. Cei din guvernul Bolojan, dimpreună cu epigonul-șef, încearcă să acopere deficitul de educație teatrală, jucând deja rolul salvatorilor patriei. Unii dintre ei nu pot fi considerați nici măcar cabotini. Sunt departe de această bănuială. Piesa lor preferată este una de teatru absurd. La final, EA moare. Cine este EA? Bunăstarea românilor din sală. În scena de final, Bunăstarea moare din pricina sărăciei, în uralele și aplauzele multor iubitori de teatru ieftin și dramă deghizată în comedie romantică.