Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, 12 iunie 2018, că a citit motivarea deciziei CCR în cazul procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, însă evaluarea nu este terminată, precizând că, în această etapă, motivarea aduce la suprafaţă mai multe întrebări decât clarificări.
"Ca să nu apară, aşa, o confuzie în spaţiul public: am spus de prima dată când m-aţi întrebat că voi citi această motivare până o înţeleg foarte bine. Deci, mai avem un pic de citit. Însă, citind această motivare, au apărut câteva chestiuni care m-au făcut să evaluez demersul într-o nouă lumină. În această etapă, recunosc că motivarea aduce la suprafaţă mai multe întrebări decât clarificări, dar o aprofundare ulterioară ne duce mai aproape de adevăr", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu membrii delegaţiei Comisiei de la Veneţia.
El a spus că apar mai multe întrebări, la care a arătat că, în primul rând, ar trebui să răspundă politicienii.
"Toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupţie şi atunci, sigur, se pune întrebarea legitimă: dacă atâţia politicieni sunt nemulţumiţi cu lupta anticorupţie, dacă au fost atâtea discuţii mai este nevoie de lupta anticorupţie în România? Aici răspunsul meu este ferm şi clar: România are nevoie de lupta anticorupţie, ea trebuie dusă cu toată fermitatea şi românii trebuie să aibă încredere că aceasta este o luptă dreaptă. Avem un nou superministru al Justiţiei, care decide şi preşedintele execută?! Fără să se ţină seama de avizul CSM?! De unde vine următoarea întrebare: ce mai este CSM? Cum poate CSM să-şi îndeplinească rolul principal pe care îl are, conform Constituţiei, de garantare a independenţei Justiţiei, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror, a unui procuror-şef. Iată întrebări la care, încet, încet, trebuie să înceapă să răspundă şi unii, şi alţii. Sunt întrebări care trebuie să primească un răspuns după o dezbatere publică, clară, sănătoasă, extinsă şi eu sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică şi românii trebuie să aibă încredere că aceasta este o luptă dreaptă", a explicat preşedintele.
El a susţinut că un referendum ar putea fi, eventual, finalul acestei dezbateri. "Am văzut, din nefericire, ce lucruri discutabile pot ieşi dintr-o dezbatere prost condusă şi netransparentă cum a fost dezbaterea pe legile Justiţiei din Parlament. Aşa ceva mai mult încurcă lucrurile decât să le clarifice. Nu! Este nevoie de o dezbatere largă, este nevoie de o discuţie cu toţi, absolut toţi actorii interesaţi şi poate este nevoie, sigur, la sfârşit, ca poporul român să-şi spună părerea. Poate este nevoie de clarificări în Constituţie chiar, poate trebuie să gândim dacă lucrurile, arhitectura statului este bine gândită sau dacă trebuie introduse noi mecanisme care ne garantează că nu ne îndepărtăm de la valorile democratice, poate este nevoie să discutăm ce fel de persoane pot fi chemate la conducerea statului, poate revenim la discuţia pe care am pornit-o în toamna lui 2016 şi de atunci lucrurile au fost interpretate în fel şi chip", a susţinut Iohannis.
Preşedintele a spus că urmează să se lămurească, împreună cu juriştii din administraţia sa, cu privire la paşii de urmat în această speţă. "Este vorba de o speţă care cu siguranţă va avea influenţe asupra felului cum funcţionează statul român în continuare şi cum interpretăm arhitectura statului în continuare. Nu putem să facem greşeala să aplicăm mecanic anumite lucruri, fiindcă riscul foarte mare care apare aici este să ne găsim într-o situaţie de formă fără fond", a declarat el.
