Mandatul preşedintelui Traian Băsescu a fost unul al referendumurilor. Cetăţenii au fost chemaţi la urne să răspundă cu „Da” sau „Nu” de trei ori, cât nu li s-a întâmplat în toţi ani de la Revoluţia din 1989 încoace.
Important este că referendumul pentru reducerea numărului de aleşi şi un parlament unicameral a fost singurul referendum băsescian cu care gălăţenii, şi nu numai ei, au „rezonat”, girându-l cu participarea lor în proporţie de peste 50 la sută.
Ce este referendumul? Potrivit actualei Constituţii, preşedintele României, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Iliescu – două referendumuri
În 1991, românii au fost chemaţi la primul referendum de după Revoluţia din 1989, pentru a-şi aproba noua Constituţie. Referendumul, organizat pe timpul mandatului lui Ion Iliescu, a fost validat, nu mai puţin de 10.948.468 de cetăţeni prezentându-se la urne.
Cel de-al doilea referendum a avut loc tot în regimul Iliescu şi a vizat revizuirea Constituţiei. Bizar, referendumul a durat două zile, 18 şi 19 octombrie 2003. La nivel naţional, prezenţa la vot a fost de 55,7%. La Galaţi, nu mai puţin de 55,07 la sută, adică 282.125 de persoane, şi-au exprimat voinţa electorală.
Băsescu ne-a întrebat de trei ori… sau de patru
În mai 2007, la referendumul pentru demiterea preşedintelui, 57,67 la sută dintre gălăţeni n-au fost câtuşi de puţin interesaţi de soarta şefului statului. Doar 42,33 dintre gălăţeni s-au urnit de-acasă ca să spună dacă-l mai vor sau nu pe Traian Băsescu.
Măsură de precauţie sau nu, referendumul respectiv a beneficiat de o derogare: deşi legea prevede că un referendum este valabil doar dacă se prezintă 50 la sută + 1 din numărul alegătorilor, referendumul acesta a fost declarat valid indiferent de numărul de participanţi.
Apoi, referendumul a fost poate o metodă prezidenţială de a atrage capital electoral pentru PD-L, la primele alegeri europarlamentare din 2007.
Românii au fost întrebaţi în toamna lui 2007 dacă vor vot uninominal. Absenteismul cu care l-au tratat gălăţenii s-a ridicat la 72,26 la sută! Mai puţin de 30 la sută, adică 27,74 dintre gălăţeni l-au onorat pe Traian Băsescu cu un răspuns, deşi tema era una importantă.
Chiar dacă scrutinul nu a avut prezenţa necesară pentru a fi valabil, votul uninominal a fost transpus într-o lege mai mult şchioapă decât funcţională, care a dus la aberaţii de genul : un candidat cu mai puţine voturi ajunge deputat în defavoarea unuia clasat pe locul I în opţiunile electoratului.
La alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu a convocat România la un nou referendum, dublu, dacă avem în vedere că alegătorii erau obligaţi să răspundă la două întrebări: dacă vor reducerea numărului de parlamentari la 300 şi dacă îşi doresc un parlament unicameral.
Surprinzător, gălăţenii, şi nu numai ei au venit în număr foarte mare să-i răspundă preşedintelui în exerciţiu. Pe 22 noiembrie, până la ora 21, nu mai puţin de 50,19 la sută dintre gălăţeni participaseră la referendumul pentru un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Alţii strigau că mai vor să voteze.
Participarea masivă la vot, în comparaţie cu dezinteresul major afişat în trei runde electorale precedente arată că gălăţenii, şi nu numai ei, au fost cu adevărat interesaţi de acest subiect.
Ce va fi mai departe?
Dacă referendumurile de duminică vor fi valabile, ele se vor putea materializa abia la următoarele alegeri parlamentare. Opţiunea masivă a românilor pentru un parlament unicameral poate servi doar la iniţierea unui proiect de modificare a Constituţiei, proiect care are nevoie de girul actualului Parlament şi apoi de votul unui nou scrutin naţional. Alt referendum, altă distracţie, pe alţi bani.
Reducerea numărului de aleşi ai neamului se poate face modificând legea electorală. Cine o poate modifica? Parlamentul. Dar nicio lege modificată nu se poate aplica retroactiv.
Deci abia când vor avea loc următoarele alegeri parlamentare, numărul aleşilor naţionali ar putea fi redus. Adică în 2012, dacă nu se dizolvă actualul parlament şi nu avem alt referendum până în alegerile anticipate.
