Surprinzător, poate, pentru mulți dintre gălățeni, există un top în care Galațiul se clasează peste municipii precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Arad. Nu am decis noi asta, nici primarul, ci Observatorul Român de Sănătate, care a alcătuit un clasament referitor la măsurile întreprinse pentru reducerea poluării aerului, în ultimii doi ani, de cele mai mari 15 orașe din România. În acest top, Galațiul este pe locul 2, imediat după Brașov.
"Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Brăila, Bacău și Constanța", se arată în concluziile raportului publicat de Observatorul Român de Sănătate.
Vestea proastă ar fi, conform raportului, că "la fel ca în ediția precedentă a clasamentului, niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile împotriva poluării". Cu un ranking maxim de 10 stele, ordinea în clasament este următoarea: Brașov 4,8, Galați 4,7, Cluj-Napoca 4,6, Iași 4,5, Oradea 4,2, București 4,1, Timișoara și Arad 3,9, Ploiești 3,8, Craiova 3,7, Pitești 3,6, Sibiu 3,2, Brăila 2,9, Bacău 2,3 și Constanța 1,3.
Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori, organizați în cinci domenii: intervenții economice, administrative și, respectiv, comportamentale pentru reducerea poluării aerului, infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului, indicatori direcți de poluare a aerului.
Raportul remarcă faptul că niciunul dintre cele 15 orașe incluse în analiză nu are stabilite zone cu emisii scăzute, în contextul în care statisticile din decembrie 2020 arată că jumătate dintre autoturismele din România sunt mai vechi de 15 ani.
Mai reținem din raport că doar opt primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică în ultimii doi ani, însă o parte dintre ele încă așteaptă ca acestea să le fie livrate. De asemenea, doar șase primării dintre cele 15 au achiziționat tramvaie sau troleibuze în ultimii doi ani. Trei dintre orașele analizate nu au rețea de tramvai sau troleibuz.
Observatorul Român de Sănătate recomandă autorităților locale implementarea cât mai rapidă a următoarelor măsuri: încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice, stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare, scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța), modernizarea transportului public în comun prin scoaterea din circuit a vehiculelor vechi și achiziționarea celor care nu poluează, interzicerea folosirii motoarelor diesel în interiorul orașului (existente în Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris).
