Într-o ediţie specială a emisiunii SPOT ON la Viaţa liberă – Galaţiul sub reflector, i-am avut invitaţi, pentru a discuta despre inundaţiile dezastruoase care ne-au lovit judeţul în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2024, pe Andreea Anamaria Naggar, prefectul județului Galați, şi pe Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
- Aș vrea să rememorați cum s-au desfășurat lucrurile și cum s-a petrecut această nenorocire?
Andreea-Anamaria Naggar - Da, într-adevăr, sâmbătă, atunci când s-a dezlănțuit dezastrul, am fost acolo. Nu știu dacă sunt cuvinte care să descrie suferința pe care am văzut-o. Prima dată, când am ajuns la Slobozia Conachi, am văzut o femeie care alerga disperată pe stradă, îmbrăcată doar într-un capot, și striga, plângând: “Unde sunt copiii, nu-mi găsesc copiii!”. În acea zi și în zilele următoare, am văzut oameni care și-au pierdut tot. Și-au pierdut agoniseala de-o viață, dar, mai grav, unii dintre ei și-au pierdut și viața, după cum știți, avem șapte vieți pierdute în urma acestor inundații. A fost o suferință enormă și este în continuare greu de imaginat.
- Ştiu că, cel puțin din 2013 încoace, în majoritatea localităților afectate, s-au făcut lucrări de decolmatare, de curăţat rigole. Cu primarul de la Cuza Vodă, domnul Codrescu, am vorbit personal chiar anul acesta despre tot ce s-a făcut împotriva inundațiilor. Din nefericire, n-a fost suficient. Ați fost acolo și sigur ați vorbit cu factorii responsabili și specialiștii în gospodărirea apelor, se putea face mai mult, din punct de vedere al capacității logistice a judeţului Galați, ca să se evite dezastrul?
Costel Fotea - Tot timpul este loc de mai bine. Tot timpul trebuie să fim mai pregătiți. Tot timpul trebuie să anticipăm mai mult. Galațiul este cel mai mare bazin hidrografic din Moldova, este înconjurat de ape, de Prut, de Siret, de Dunăre, plus ceilalți afluenţi, celelalte râuri din interiorul județului Galați. Vara, acestea pot fi trecute ușor cu piciorul, dar atunci când avem cantități de apă, așa cum a fost în noaptea de 13 spre 14 septembrie, de 200, 200 și ceva de litri de apă pe metru pătrat în câteva ore, ai senzația că se rupe tot. Ai senzația că vine apocalipsa, pentru că nu poți să-ți imaginezi că pe acele râuri pe care acum două zile abia era un firicel de apă (povestea unul dintre primari că pe râul Geru oamenii făceau cu sapa stăvilare mici, pentru a lua câte un butoi de apă să-și ude grădinile), vine viitura în aşa hal. Acel râu, la Cudalbi, care are o lățime de 10 metri, 12 metri, poate chiar 15 metri, și o atâncime de 4-5 metri, crescuse peste albie cu doi metri. Adică era ceva înfiorător.
Da, într-adevăr, în județul Galați trebuie făcut un proiect mare, un proiect de anvergură, un proiect care nu știu cât costă, dar costă destul de mult. Dacă nu vom face niște lacuri de acumulare, dacă nu vom face niște baraje, niște diguri de retenție apei, niște ziduri de rupere a viiturii, cu siguranță nenorocirea din 2013 se repetă, cea din 2016 se repetă, cea din 2024 se va repeta. Pentru că s-a schimbat clima. Cine și-ar fi imaginat să ningă în Africa? Cine și-ar fi imaginat ca toată Europa să fie sub ape? Japonia, țara cea mai dezvoltată, unde fiecare copil de la grădiniță știe ce are de făcut la cutremur sau o viitură, acum a avut viituri și au fost șapte morți. Dar, într-adevăr, ar trebui un proiect al Ministerului Mediului și al Apelor, un proiect de anvergură, care să vină și să regularizeze tot ceea ce înseamnă ape și râuri în județul Galați.
În ochii oamenilor vezi suferința, frustrarea că au mai fost inundați o dată și și-au pierdut din nou agoniseala, vezi neputința. Când ai apa în casă de 1,5 m, când apa de doi metri înălţime este peste tot și strigi după ajutor și nu vine nimeni pentru că nu poate, nu poți să descrii disperarea în cuvinte. O doamnă de 73 de ani, din Măcișeni, a fost salvată de soțul ei, de 77 de ani. A vrut să se urce în pod, accesul era prin exterior, a deschis uşa şi a luat-o viitura și, printr-un reflex, soțul a tras-o în casă. Au sunat copiii în Spania să îi ajute, pentru că au fost o mie și ceva de apeluri la 112 și toți spuneau salvați-ne, că ne înecăm, şi gândiți-vă cât de neputincioși se simțeau copiii de la 2.500 de kilometri depărtare că nu puteau să-și ajute părinţii!
Ce s-a întâmplat pe 13 spre 14 septembrie în județul Galați, se întâmplă odată la 120 de ani, așa cum spun specialiștii. Consiliul Județean, autoritățile locale, am făcut ceea ce spuneați. Am dat bani la primării să facă decolmatarea râurilor care trec prin localitățile lor, dar lucrări de anvergură, de îndiguire, baraje și o strategie de gestionare a viiturilor, asta o pot face doar specialiștii de la Apele Române. Consiliul Județean nu are proprietate și nu are competența. La peste 150 de proiecte pe fonduri europene, puteam să mai facem încă unul sau două pe ape, dar nu am competența. De aceea am cerut și primului ministru și, în special, ministrului Mediului și Apelor, ca Galațiul să aibă Direcție de gestionare a apelor. Este la Iași în momentul de față, iar directorul de la Galați nu avea ce să facă, că el, ca să poată să folosească un excavator sau să cheltuie 10.000 de lei, trebuie să ceară aprobare de la Iași. Păi cel mai mare bazin hidrografic din România poate fi gestionat de la Iași, când ai nevoie de milioane de euro pe care să-i investești în combaterea inundațiilor și să salvezi vieți omenești?
- Regionalizarea asta ciudată a instituțiilor a dat naștere unor struțocămile care nu folosesc comunității. De asta am și pus întrebarea asta și insist. Pentru că toți primarii, unii mai public, alții mai puțin public, au zis același lucru. “Noi am făcut tot ce depindea de noi sau cât s-a putut, cu ce fonduri au fost, dar, dincolo de limita de proprietatea comunei, eu nu pot să mai fac nimic!” Și toți au aceeași problemă. Unele, cum e Cuza Vodă, o comună nouă între două alte comune, nici nu au teren unde să se mai ducă. Acolo nu s-a putut evita. Prima dată a trecut apa pe canale și pe stradă și după aceea a venit peste deal și n-au avut ce face.
C.F. - În amonte este Valea Mărului pe Râul Geru, în care se varsă Găunoasa și altele, Valea Rea și avem Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi și apoi se iese la Vameș, în drumul național și apoi apa se varsă în Siret. Apa își urmează un curs firesc natural. În momentul în care vine apa din amonte cu o viteză foarte mare și ajunge în digul de la Siret, se lovește de un zid și automat în momentul în care ajunge aici și n-are unde să se verse, n-are cum să se preia toată cantitatea asta, apa care vine de pe versanţi și din celelalte comune din amonte, toată rămâne pe loc și inundă comunele. De aceea v-am spus că trebuie un proiect mult mai mare de anvergură pentru că, de exemplu, la Vameș, la Piscu, n-a plouat atât de tare. 70 sau 100 de case de la Vameș au fost inundate și mii de animale moarte pentru că apa nu s-a scurs în Siret. Degeaba a făcut primarul de la Cuza Vodă sau de la Slobozia Conachi sau de la Valea Mărului sau de la Cudalbi. În 2005, când s-au inundat Piscu și Independența și Şendreniul, nu pentru că a fost cantitatea foarte mare de apă pluvială, ci pentru că Siretul a venit foarte mare din amonte, cotele Dunării erau ridicate și apa din Siret nu putea să se scurgă în Dunăre și s-a făcut acel fenomen de refluu, de s-a întors apa și a inundat casele în amonte din nou. Același lucru s-a întâmplat şi între Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, apa n-avea unde să se ducă.
- Important este de spus că motivele acestor inundații au fost diferite. Adică efectul e același, dar motivele au fost diferite. E foarte greu să prevezi orice scenariu.
C.F. - Corect, corect! Într-adevăr, la Cudalbi și la Valea Mărului, la Corni, la Măcişeni, au fost 200 de litri de apă pe metru pătrat, în câteva ore, dar, la Foltești, 30 de case au fost inundate pentru că a venit Chineja mare. Inclusiv cei de la Băneasa și Fârțănești, tot din cauza Chinejei au fost inundați. Dacă în amonte erau niște poldere, niște diguri de retenție și se dădea drumul la apă controlat, erau 200 de case, 300 de case care nu ar fi fost inundate.
A.A. N. - Şi colmatările au fost o problemă și noi am constituit deja comisii, care aproape și-au încheiat activitatea, care au evaluat toate cursurile de apă afectate și care au stabilit exact care este situația pe fiecare curs de apă. Avem peste 130 de kilometri de cursuri de apă afectate. În cursul zilei de mâine (27 septembrie 2024) vom reface materialul pe care deja l-am trimis la Ministerul Mediului pentru a iniția un proiect de hotărâre de guvern în care să prevadă alocarea unor sume de bani pentru lucrări de intervenție rapide pe toate aceste cursuri de apă. Pentru că dacă vorbim de investiții și clar urmează să se facă investiții pe zona asta, trebuie neapărat să avem în vedere și decolmatările care trebuie făcute pe aceste cursuri de apă.
- Numai ieri am primit 27 de telefoane la redacție din localitățile afectate. S-a discutat mult că ar fi fost niște poduri, podeţe neconforme peste râul Geru la Cudalbi. Oamenii spun că s-ar fi făcut aceste poduri fără autorizațiile necesare. Au fost reclamații la adresa cam a tuturor primarilor. Oamenii spuneau ori că au început lucrările pentru desfundarea rigolelor și nu le-au dus la capăt, ori că ar fi fost atenționați de oameni că sunt deșeuri și resturi pe cursul apelor și că nu ar fi fost înlăturate. Ştiți ceva despre lucrurile acestea, v-au fost aduse la cunoștință sau e vreun adevăr în asta?
C.F.- Şi eu, şi doamna prefect lucrăm direct cu primarii, dar când vine vorba despre bani sunt mult mai aproape de ei, pentru că le știu la fiecare și necazul și suferința și știu și investițiile din comunitate. Să răspund punctual.
1. Ca să poți să faci o investiție, un pod, un podeț, o punte peste un râu, peste o albie, ești obligat să ții cont de anumite condiții tehnice. Nu-ți dă voie Apele Române să-l faci, dacă nu este conform. Nu ai voie să faci după ureche o investiție la o instituție publică, dacă nu ai un proiect, pentru că vine Curtea de Conturi și faci și pușcărie, ai şi dosar penal. Eu le înțeleg supărarea și așa este, oamenii sunt foarte supărați și atunci când ești supărat, tot timpul trebuie să fie un vinovat. Pot să vă spun că la Cudalbi, primarul a făcut tot ce a fost omeneşte posibil. Adică a decolmatat acea albie de râu și vorbesc aici de tot râul Geru. Şi mie mi-au semnalat subiectul ăsta cu podurile și m-am dus personal cu primarul să văd despre ce-i vorba. Este într-adevăr un pod mare, făcut din două tuburi, dar tuburile sunt cam la nivelul de a merge eu puțin cu capul plecat. Cam atât de mari sunt acele tuburi. Adică astăzi când vorbim, chiar dacă erau făcute și acele baraje, și acele poldere de retenție, și era tot județul sistematizat din punct de vedere hidrologic, la cantitatea și nenorocirea care a fost, credeți-mă, că nu știu dacă nu ar fi fost pagube sau dacă nu ar fi fost case inundate. Poate anvergura și dimensiunea nu ar fi fost aceeași. Numărul de case nu ar fi fost șapte mii sau numărul de gospodării nu ar fi fost 7.000 câte sunt acum. Ar fi fost poate 1.000 sau 700, dar case inundate ar fi fost... Gândiți-vă că spuneau bătrânii, cei care aveau 87-90 de ani, “Dom'le, nu am prins niciodată o astfel de ploaie. Nu am văzut în viața mea o astfel de ploaie. Am 80 și ceva de ani, nu mai am putere, dar credeți-mă că eu, potop ca ăsta, nu am văzut niciodată!”.
2. Primarii nu sunt perfecți. Sunt oameni, ca și cei care au fost inundați, pentru că sunt unii dintre ei cărora și lor li s-au inundat casele. Sunt niște oameni și ei. Dar eu de la ora 12,30 în acea noapte am fost în legătură directă cu ei și vă arăt filmări. La ora 1,30 eram cu primarul din Cudalbi în telefon, era într-un tractor din ăsta mare, agricol. Drumul județean este în rambleu. Nu se vedea gardul, nu se vedea drumul, nu se vedea podețul și ei se duceau să salveze oameni. La un moment dat i-am zis: “Ai grijă să nu te îneci și tu!”. Era o familie, în spatele casei avea pârâul Geru, umflat, şi viitura era foarte mare. Din față avea un gard care s-a rupt pentru că era un deal și toată viitura venea spre casa lui. S-a rupt gardul, i-a intrat apa, i-a rupt ușile. O familie de 30 și ceva de ani, cu copil de nouă ani. Primarul s-a legat cu chingile de un stâlp, cu alți colegi din primărie, au pus o scară până la geam, au aruncat o funie, i-au legat pe oameni cu funia ca să nu îi ia viitura și i-a scos de acolo. Deci dacă nu erau acești oameni, primarii, împreună cu cei din primărie sau consilieri, care au muncit toată noaptea să-i scoată, cred că, din nefericire pentru noi, că pierderea de veți omenești ar fi fost cu mult mai mare. Eram în casa acelui om, plângeau și el, și soția, doi oameni de 30 și ceva de ani și spuneau "Domnule, dacă nu venea primarul, astăzi noi nu eram în viaţă. Nu agoniseala ne interesa. Eram disperați că nu putem să ne salvăm copilul!".
Și atunci, într-adevăr, toată lumea spune că nu s-a făcut, dar ce să-i faci unui șanț care are o deschidere de un metru când viitura are 3-4 metri, 5 metri înălțime. Ce Dumnezeu să poţi să faci? Putea să fie șănțulețul ăla decolmatat complet. Apa nu a mai stat în matcă.
- Nu avea unde să se ducă.
- Nu avea. Vă dau un exemplu. Lângă Corod, care a fost afectat la 700 de case, este un lac care a fost gol toată vară. Și din acel lac pleacă un râu, un râu care se scurge prin Matca. S-a umplut acel lac, cred că au fost câteva milioane de metri cubi de apă acolo și a rezistat. Deși a dat și peste deversor și peste dig și a rezistat. Și credeți-mă, Matca astăzi nu a fost inundată, şi aici inundațiile ar fi fost mult mai grave decât în celelalte localități, doar datorită acelui lac de acumulare.
- La cât, așa conform estimărilor, mă rog, ceea ce s-a făcut până acum, la cât se ridică pagubele totale în infrastructură și în gospodările cetățenilor, dacă ne puteți da niște cifre.
A.A.N. - Noi sperăm că până la finalul zilei de mâine (27 septembrie 2024) să avem o evaluare pe tot ceea ce înseamnă pagube produse de inundațiile din 14 septembrie. Acum pot spune că pe drumurile județene, împreună cu domnul președinte, cu Consiliul Județeam, am coinițiat un proiect de hotărâre de guvern care a fost și adoptat în ședința de govern de ieri (25 sept. n.a.), prin care au fost alocate sumele de bani necesare pentru repararea drumurilor județene a podurilor, a podețelor și cu această ocazie vreau să spun că Guvernul s-a mișcat ireproșabil în ceea ce privește sprijinul pe care l-a dat județului Galați în acest moment de cumpănă. După cum spuneam mai devreme, avem evaluările pe cursurile de apă afectate. Am finalizat evaluările și pe drumurile comunale, urmând și în această situație să inițiem un proiect de hotărâre de guvern pentru a începe să intervenim. De fapt Consiliul Județean va interveni pe tot ceea ce înseamnă lucrări de reparație a drumurilor. Tot astăzi vom finaliza evaluările pe tot ceea ce înseamnă suprafețe agricole inundate și pagube produse agricultorilor, fermierilor. Cred că o valoare exactă o să avem după ce primim toate evaluările și după ce sunt cuantificate toate pagubele. Dar sunt vreo două sute de milioane de euro...
C.F. - Da, cred că sunt câteva sute de milioane de euro, peste o sută de milioane de euro cu siguranță.
A.A.N. - Gospodăriile urmează să le finalizăm tot astăzi. Avem peste 4.200-4.300 de gospodării afectate care deja au fost evaluate. Astea sunt în teren ultimele comisii. Eu sper că până la finalul săptămânii să avem o imagine de ansamblu pe tot ceea ce înseamnă pagube, inclusiv căile ferate au fost trimise la minister toate evaluările făcute și aici.
Foto și video: Bogdan Cînepă Sîrbu și Sebastian Bleoju
