Puţin peste trei la sută – voturile susceptibile de fraudă şi cele prin care cetăţenii îşi exprimă oprobriul faţă de clasa politică
Pentru alegerea preşedintelui CJ, voturile valabil exprimate au reprezentat 46,1 la sută din numărul total de buletine primite, voturile nule - 3,1 la sută, iar cele neîntrebuinţate şi anulate – 50,6 la sută. Pentru alegerea consilierilor judeţeni, voturile valabil exprimate au reprezentat 46,5 la sută din numărul total de buletine primite, voturile nule - 3,7 la sută, iar cele neîntrebuinţate şi anulate – 50,6 la sută.
Conform legii 67/2004 republicată, voturile nule nu sunt doar cele pe care cetăţeanul aplică ştampile multiple, din neştiinţă sau ca să dea astfel un vot negativ întregii clase politice. Tot nule sunt şi voturile despre care se constată că sunt falsuri, că nu au ştampila de control a secţiei de votare sau că au fost folosite alte modele de ştampile decât cele oficiale. Adică ar fi putut fi ştampilate în afara secţiei de votare şi băgate apoi în urnă, pe modelul celebrei modalităţi de fraudare numită „suveica”.
