Referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a ajuns aproape de ultima sută de metri, dar regulile pe baza cărora se va desfăşura par să fie în continuă schimbare. În acest moment este greu de spus dacă, pentru a fi validat, trebuie să se prezinte la vot jumătate plus unul dintre cetăţenii înscrişi în listele electorale sau dacă rezultatele scrutinului vor fi valabile şi se vor aplica indiferent câţi oameni vor vota. Istoria referendumurilor de până acum dovedeşte că unităţile de măsură a voinţei pot fi schimbate după cum atârnă moţul fesului politic.
Ocaua mică, ocaua mare
În mai 2006, satul Suhului a devenit comună după ce la referendumul organizat pentru consultarea populaţiei s-au prezentat 54,12 la sută dintre alegătorii comunei Rediu. În 2007, preşedintele Traian Băsescu a rămas la Cotroceni chiar dacă la referendumul pentru demitere nu au votat decât 44,45 la sută dintre români. Atunci, Curtea Constituţională a stabilit că valabilitatea referendumului nu este condiţionată de participarea majorităţii persoanelor înscrise pe listele electorale. Revenind pe meleagurile noastre, în 2009, satul Şiviţa nu s-a putut desprinde de comuna Tuluceşti şi deveni comună pentru că la referendumul de reorganizare nu s-au prezentat decât 35,3 la sută din alegători.
La referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat Băsescu, programat pe 29 iulie, e greu de spus câţi trebuie să votăm pentru ca scrutinul să fie valid. Problemele au apărut marţi, după ce Curtea Constituţională a stabilit că legea prin care s-au făcut modificări la Legea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Până la poziţia exprimată de Curte, Guvernul a spus foarte clar că referendumul va fi valabil indiferent de numărul de votanţi, statornicind acest lucru prin Ordonanţa de Urgenţă 41 din 2012: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum”.
PDL vrea de două ori jumătate plus unul
De cealaltă parte, PDL susţine sus şi tare că pentru ca scrutinul să fie valabil are nevoie de o participare de cel puţin jumătate plus unul dintre electori. Liderul PDL Galaţi, Mircea Toader, ne-a declarat ieri telefonic că, atâta timp cât Curtea Constituţională s-a pronunţat referitor la validarea referendumului, decizia trebuie să fie respectată. „Constituţia României a fost validată într-un referendum la care au participat jumătate plus unul din alegătorii înscrişi în listele electorale. De ce am face diferenţe între un referendum pentru validarea Constituţiei şi unul pentru demiterea preşedintelui sau pentru altceva? Este un conflict juridic. Din punctul meu de vedere, pentru ca referendumul să fie valabil trebuie să participe jumătate plus unul dintre alegători, iar decizia să se ia în funcţie de poziţia exprimată de jumătate plus unul dintre votanţi”, ne-a declarat Toader.
Ce se va decide, vom vedea, cert este că premierul Victor Ponta propune o sesiune extraordinară a Parlamentului în care să coreleze toate textele de lege privind referendumul cu decizia Curţii Constituţionale.
