Dintr-un viciu legislativ, de la controlul castraveţilor la poliţistul (local) „universal”
Una dintre principale probleme ridicate de vorbitori pe parcursul dezbaterii a fost aceea că, deşi legiuitorul a intenţionat, probabil, să dea Poliţiei Locale profilul unei instituţii care să vină în sprijinul activităţii administraţiei publice locale, formularea legii lasă loc de interpretări. De exemplu, art.9 din Legea 155, referitor la domeniul comercial, îi însărcinează pe poliţiştii locali cu verificarea comerţului stradal, în târguri, pieţe şi oboare, cu verificarea buletinelor de verificare metrologică, documentele de provenienţă a mărfii, dar „şi a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţii administrative publice centrale şi locale”. Odată cu aceste prevederi, „se deschide Cutia Pandorei” în materie de controale, susţin reprezentanţii mediului de afaceri, iar opinia acestora este împărtăşită şi la nivelul celorlalte instituţii de control.
„Acest articol, cel puţin, mi se pare că dă o putere foarte mare Poliţiei Locale din punctul de vedere al controlului, aproape că sunt invidios. (…) Cu atribuţiunile specificate aici, aş putea să mă duc să fac control oriunde vreau, la orice societate doriţi dumneavoastră şi să controlez orice, de la combinat şi şantierul naval până la ultimul chioşc. Ceea ce, desigur, nu ar fi tocmai normal…”, a declarat Cătălin Găinaru, şef Divizie în cadrul Gărzii Financiare Galaţi. Acesta a precizat că, deşi controalele Poliţiei Locale în târguri şi oboare sunt fireşti şi chiar binevenite, nu există nici un protocol între cele două instituţii pentru continuarea anchetelor în cazurile mai complexe, aşa cum, paradoxal, nu există un protocol de colaborare nici măcar între Poliţia Locală şi Poliţia Naţională.
„Am stat, am analizat, nu îmi aduc aminte ca, după ce s-a confiscat, de exemplu, o anumită cantitate de marfă să ni se solicite, în cazurile mai serioase, continuarea unei anchete pentru a merge până la capăt pe firul unei evaziuni fiscale”, a explicat reprezentantul Gărzii Financiare.
Un protocol numit dorinţă
O dovadă că o astfel de colaborare ar putea fi benefică sunt rezultatele metodologiei de colaborare dintre Garda de Mediu şi Poliţia Locală singurul, se pare, de acest fel care există la Galaţi. „Activitatea poliţiştilor locali, dacă e să ne luăm şi după lege, şi după hotărârile Consiliului Local, e orientată cu preponderenţă spre contravenţiile săvârşite de persoanele fizice şi mai puţin de persoanele juridice. Am stabilit ca, în momentul în care apar reclamaţii punctuale – ex: maşini pe spaţiul verde, copăcei tăiaţi – o preia Poliţia Locală. Dacă apare o problemă majoră de afectare a mediului o preia Garda de Mediu. Şi am rezolvat foarte multe probleme în modul acesta”, a arătat Mărioara Gătej, comisar al Gărzii de Mediu. O formă de implicare a Poliţiei Locale în alte domenii ar putea fi modelul de colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Muncă. „Noi nu se suprapunem ca atribuţiuni, dar am solicitat sprijinul Poliţiei Locale în desfăşurarea unor acţiuni, de exemplu pentru identificarea unor persoane de pe şantiere”, a arătat Ionel Petrea, inspectorul şef al ITM Galaţi.
Prin urmare, într-o eventuală modificare legislativă, ar trebui să se ţină cont că este binevenită activitatea Poliţiei Locale atât timp cât atribuţiile îi sunt clar definite, limitate la anumite speţe, ca acţiuni complementare celor ale instituţiilor specializate. În cazul în care, totuşi, apar suprapuneri de atribuţii şi nu se pot delimita din punct de vedere legal, ar trebui stabilită o formă de colaborare care să compenseze inexactităţile legislative.
