Rapoartele întocmite înainte de inundaţii de către Apele Române şi Garda de Mediu arată că în judeţ erau grave probleme cu albiile cursurilor de apă şi cu sistemul de protecţia împotriva viiturilor
Depozitările necontrolate de deşeuri, lipsa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, poduri şi podeţe improvizate, făcute de mântuială, precum şi inexistenţa lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale reprezintă doar câteva dintre motivele pentru care câteva mii de gălăţeni au ajuns, peste noapte, sinistraţi. Devine tot mai clar că oamenii nu sunt doar victimele forţei naturii, ci şi ale incompetenţei sau ale indiferenţei edililor.
Pagubele puteau fi mai mici
Un raport întocmit în acest an de către Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi demonstrează că primarii din Cudalbi, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Corni, Corod şi Costache Negri (grav afectate de inundaţii) ştiau că localităţile în fruntea cărora se află sunt predispuse inundaţiilor în caz de precipitaţii abundente.
Specialiştii de la Apele Române au „etichetat” aceste comune drept „zone critice”, semnalând numeroase deficienţe grave cu privire la măsurile de apărare împotriva inundaţiilor. Raportul amintit - care a fost înaintat Prefecturii şi Consiliului Judeţului - semnalează faptul că există zone ale cursurilor de apă neamenajate cu lucrări de apărare, care, la viituri, crează probleme, în special din cauza reducerii secţiunii de scurgere, prin colmatarea excesivă a albiei, dar şi că există secţiuni de râu în care scurgerea liberă este stânjenită prin reducerea secţiunii de scurgere la ape mari din cauza podeţelor subdimensionate şi a punţilor improvizate.
Mai mult, în Cudalbi, Cuza Vodă, Corod sau Slobozia Conachi, specialiştii au identificat „zone depresionare expuse riscurilor naturale de inundare, cauzată de scurgerile de pe versanţi din cauza inexistenţei lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale, precum şi a lucrărilor antierozionale”. Mai grav este că - spun specialiştii - acolo unde există un sistem de colectare şi evacuare a apelor pluviale, acesta este neîntreţinut, degradat şi colmatat, în aceste condiţii neputând să facă faţă unor cantităţi mai mari de apă.
Localitatea Cudalbi, de exemplu, acolo unde au fost inundate nu mai puţin de 1.100 de case (cele mai multe), a fost menţionată cu toate cele patru probleme grave semnalate de Apele Române.
Ionel Ardean, directorul SGA Galaţi, spune însă că, în ciuda deficienţelor constate în teren, vina pentru inundaţii nu este decât în parte a edililor: „Să aruncăm vina pe primari, în exclusivitate, ar fi o mare greşeală. Evenimentele au fost de o aşa intensitate, încât, chiar şi cu cele mai bune măsuri luate, pagubele ar fi fost foarte puţin diminuate. Să nu căutăm acari Păuni”, ne-a declarat directorul SGA Galaţi.
Deşeuri aruncate în albia râurilor
Garda de Mediu Galaţi confirmă, într-un raport întocmit în urma unui control efectuat în perioada 15 aprilie - 31 mai 2013, că aproximativ jumătate dintre şefii de comune nu dau doi bani pe mediul înconjurător. Comisarii de mediu au descoperit deşeuri aruncate în diverse zone ale localităţilor, în şanţurile pentru colectarea apelor pluviale, pe malul sau în albia cursurilor de apă, dar şi în vecinătatea căilor de comunicaţii. Ba mai mult, aceştia au descoperit că nicio primărie din judeţ nu are stabilit un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări!
„Starea de salubritate a localităţilor din judeţ este necorespunzătoare în minimum 50 la sută din cazuri. Cele mai mari cantităţi de deşeuri abandonate sunt cele din construcţii-demolări şi biodeşeurile”, precizează conducerea Gărzii de Mediu. Aceleaşi concluzii au existat şi în anul 2012, pe baza unui alt control al comisarilor de mediu: "Judeţul se confruntă cu un fenomen alarmant privind depozitările necontrolate de cantităţi importante din construcţii şi demolări". Tot cu acea ocazie, autorităţile de mediu au descoperit, ca şi în 2013, depozitări de deşeuri pe malurile apelor, în zona digurilor de apărare, dar şi rigole de apă pluvială colmatate în proporţie de 60-70 la sută.
