- Domnule primar, de ani de zile, Cartierul Dimitrie Cantemir este mărul discordiei între Galaţi şi Brăila. În opinia dumneavoastră, cine are drepturi depline asupra acestui teren?
- Noi mergem din România până în Spania, ajungem la Oceanul Atlantic cu buletinul şi avem o problemă că dacă ne iau cumva gălăţenii ceva sau invers, dacă brăilenii le iau gălăţenilor ceva.
Trebuie să trecem peste nişte probleme care s-au întâmplat acum 20 de ani sau acum 70 de ani. Dacă lucrurile ar fi mers în ritmul acesta, Franţa n-ar fi trebuit să se înţeleagă cu Germania niciodată. Nimeni de la Brăila nu contestă proprietatea, faptul că acel teren, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost dat municipalităţii gălăţene.
Contestările noastre au fost, de la bun început, pe o atitudine a municipalităţii din Galaţi, care a dat autorizaţii de construire pe un teren care, administrativ, nu este al municipiului Galaţi, ci al comunei Vădeni din judeţul Brăila. Asta a fost prima contestare, care rămâne valabilă.
Este o deosebire fundamentală între proprietate şi administrare. Eu pot să am casă la Satu Mare, plătesc impozite, taxe, autorizaţii la Satu Mare. Carrefour Brăila plăteşte taxe la Chiscani. Discuţia în cazul cartierului Cantemir nici n-a avut un fond financiar. Cartierul este pentru locuinţe sociale, deci nu se plătesc taxe. A fost o problemă de principii şi de administrare.
- Principiile sunt atât de importante?
- Vă întreb: ce se întâmplă dacă acolo se întâmplă un incendiu? Cine intervine? Dacă e o explozie, cine face ancheta penală?
Tot ce înseamnă arondare e pe administrativ, nu pe proprietate! Ce buletine au cetăţenii din cartier? Intrăm într-o discuţie pe care noi am fi putut-o soluţiona extrem de amiabil: oamenii îşi făceau mutaţie la Vădeni, şi proprietatea era la Galaţi. Puteam găsi o formulă amiabilă cu cei de la Vădeni, de a-i scuti de nişte impozite, în contul investiţiilor făcute.
Nu sunt adeptul consumării energiilor judecându-ne administraţie cu administraţie. Sigur, ajungem şi la formula asta, dacă de patru ani de zile nu reuşim să găsim o soluţie. Eu cred că, indiferent cine câştigă, Galaţi sau Brăila, noi toţi pierdem.
- Braigal sau Galbrai?
- Nu are importanţă, nu trebuie să se numească în vreun fel, ne putem duce în afară să vedem că sunt asemenea entităţi care s-au unit şi şi-au păstrat fiecare denumirea. În loc ca Brăila-Galaţi sau Galaţi-Brăila, singura aglomerare urbană cu acest specific, să fie pol de creştere în regiunea Sud-Est, ne-am înjurat unii cu alţii şi a câştigat Constanţa.
În loc să avem noi împreună 92 de milioane – 45 milioane de fiecare - avem câte 18, iar Constanţa 90. Eu cred că până la urmă ceea ce ne uneşte, interesele, viaţa, aşezarea, este mult mai important decât ceea ce ne desparte - ambiţii, orgolii ale unor oameni, care sunt transmise către cetăţeni.
Brăilenii zic: «Ne-a furat Galaţiul 1000 de ha» de parcă le-au dus cine ştie unde; cetăţenii din Galaţi spun: «Cum să dăm Brăilei 500 de ha, dacă sunt ale noastre», de parcă le au de la bunici.
Eu nu agreez aceste idei. Am făcut şi armata şi facultatea la Galaţi, îi ştiu pe gălăţeni, am foarte mulţi prieteni la Galaţi, trebuie să ieşim din formula asta care este păguboasă pentru noi toţi, dacă ne dădeam mâna, zona asta ar fi putut fi măcar cu 50 la sută mai mare decât e acum.
- Care e soluţia?
- Noi am întins primii mâna de nenumărate ori şi v-o spun chiar dacă se vor supăra pe mine prietenii gălăţeni. În 80 la sută din cazuri s-a spus da, facem, am semnat şi un protocol, totul a fost bine până am ieşit pe uşă. Pe urmă lucrurile nu au mai fost aşa.
Eu sper că în acest moment avem alt tip de discuţie şi altă deschidere. Am avut discuţii şi cu preşedintele Bunea Stancu, şi cu primarul Dumitru Nicolae, şi cu ministrul Dan Nica, avem o altă formulă, cu mai mare deschidere şi ar trebui, dincolo de campanie, să ajungem la o formulă care să ne fie de folos tuturor.
Faptul că acolo se mută 10.000 de gălăţeni, nu împiedică să se mute şi 5.000 de brăileni, că sunt locuinţe ANL.
E adevărat, Galaţiul a investit în utilităţi. Asta nu înseamnă că Brăila n-ar putea să pună şi ea o parte de utilităţi. Trebuie să gândim constructiv, în folosul cetăţenilor şi al dezvoltării zonei.
Între Brăila şi Galaţi se poate naşte un hinterland, cum zic nemţii, de 20 până la 50.000 de locuitori.
Dacă nu ne dăm mâna, nu putem să discutăm de dublarea digului şi încă un drum, de pod, idee pe care o tot vânturăm, la fiecare mandat promitem câte un pod, dar nu ne-am dat mâna să-l şi facem. Cele două oraşe trebuie să fie complementare.
