Samaritenii de la judeţ le-au făcut animăluţelor de la Zoo cuşti la preţ de vilă de lux * Pentru pescari se pregăteşte un muzeu în pădure * Între o ridicătură de mână şi un căscat, unii dintre aleşi îşi delectau privirea cu oferte turistice ori socializau pe Facebook
Dacă anul trecut, atunci când Eugen Chebac s-a încăpăţânat să candideze pentru un nou mandat, împotriva voinţei PSD şi a trecut în tabăra UNPR, mahalageala şi scandalurile erau nelipsite din şedinţele Consiliului Judeţului, în anul 2013 lucrurile au fost radical diferite: în legislativul judeţean a curs lapte cu miere.
Confortul şi liniştea majorităţii USL au fost, pe alocuri, deranjate de către consilierii PDL, singurii care au făcut un soi de opoziţie, însă fără prea mare succes. De altfel, pentru că şedinţele au devenit tot mai anoste, unii dintre consilierii Puterii, plictisiţi şi sătui, probabil, doar să ridice mâna pentru a vota, au descoperit o metodă de a rămâne treji pe toată durata şedinţei: navigau pe reţelele de socializare şi consultau ofertele lansate pe internet de către agenţiile de turism.
De mai multe ori, şedinţele au durat doar câteva minute, proiectele de hotărâre fiind votate la foc automat şi, de regulă, amendamentele Opoziţiei erau respinse, cu excepţia întrunirilor în care Ion Ştefan sau Iulian Aramă se ciondăneau cu Nicolae Bacalbaşa ori Cornel Hamza şi a şedinţelor în care era necesar votul secret.
Cuşti la preţ de vilă superluxoasă
Un proiect aprobat de majoritatea din CJ, în luna mai, referitor la valoarea actualizată şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului de modernizare a Parcului Zoo, a stârnit indignare şi a generat polemici în plen.
Pe hârtie, cel mai ieftin adăpost al animalelor de la Grădina Zoologică se ridică la 90.000 de lei, în timp ce valoarea celui mai scump depăşeşte două milioane de lei. Aşa cum v-am informat, adăpostul maimuţelor costă 2.170.281 de lei, adică peste 400.000 de euro, adăpostului leilor - 1.080.336 de lei, adăpostul tigrului siberian a fost evaluat la 714.157 de lei, adăpostul ursului brun - la 495.625 de lei, cel al mistreţilor - la 178.280 de lei, al vulpilor roşcate - la 89. 305 lei, al poneilor şi asinilor - la 109.368 de lei, în timp ce pavilionul pentru păsări şi volierele acestora au costat 343.125 de lei, respectiv, 225.761 de lei. Proiectul depăşeşte patru milioane de euro, dintre care peste două milioane de euro sunt asiguraţi din finanţare europeană.
150.000 de lei, pe sub mână pentru avocaţi
Tot în acest an, Consiliul Judeţului Galaţi a intrat în atenţia Camerei de Conturi, iar instituţia riscă să fie sancţionată, după ce, în luna octombrie a anului trecut, a încheiat ilegal un contract de asistenţă juridică, pe o perioadă de un an de zile, în valoare de aproximativ 150.000 de lei, cu o casă de avocatură, în ciuda faptului că legea prevede clar că instituţia poate achiziţiona servicii de consultanţă juridică doar cu acordul consilierilor judeţeni. Potrivit OUG 26/2012, privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi întărirea disciplinei financiare, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă sau de reprezentare. În situaţii temeinic justificate, însă, achiziţionarea unor servicii de această natură se poate face „numai cu aprobarea consiliilor locale, consiliilor judeţene (…)”.
Cadou pentru pescari, în pădure
Consiliul Judeţului Galaţi a ales o locaţie de-a dreptul neinspirată pentru a construi un Muzeu al Zonei Pescăreşti: în Pădurea Gârboavele. Reprezentanţii instituţiei au explicat, atunci, că au stabilit această locaţie dat fiind faptul că se află în aria eligibilă a proiectului. La acel moment, CJ a oferit în administrare CCDJ un teren de 14.200 de metri pătraţi pentru ca instituţia de cultură să poată aplica pentru acest proiect, care se doreşte a fi finanţat din fonduri UE.
Asocierea cu Brăila a fost „îngropată”
Din luna mai, atunci când a fost retras de pe ordinea de zi, proiectul privind asocierea dintre judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea nu a mai fost introdus pe ordinea de zi a vreunei şedinţe şi nici dezbătut, în ciuda insistenţelor opoziţiei. De altfel, mai nou, se pare că autorităţile din Brăila şi Galaţi sunt din nou „la cuţite”, din cauza tunelului lui Marius Stan, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila, afirmând, într-o conferinţă de presă, că nu îşi mai doreşte o colaborare cu oraşul nostru.
