* Aflat în vizită la malul Dunării, europarlamentarul PDL Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European, a avut amabilitatea să acorde cotidianului „Viaţa liberă” un interviu în exclusivitate * Eurodeputatul vorbeşte despre dezvoltarea zonei Galaţi-Brăila şi crearea de locuri de muncă cu bani europeni, precum şi despre impactul socio-economic al legislaţiei româneşti, nearmonizată, din păcate, cu cea europeană
- Care credeţi că este punctul nevralgic al armonizării legislaţiei româneşti cu cea europeană? Mediul de afaceri se confruntă cu serioase probleme din acest punct de vedere, în special companiile cu capital străin.
- Eu aş începe cu cea mai importantă problemă pentru Combinatul Siderurgic din Galaţi: echilibrul care trebuie să existe între legislaţia europeană în materie de energie şi schimbări climatice şi scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană a adoptat o strategie şi o serie de reglementări care obligă statele membre la anumite acţiuni care au încărcat costurile cu energia folosită. Este vorba despre toţi consumatorii de energie bazată pe combustibili fosili. Ei sunt nevoiţi să cumpere o serie de certificate verzi, care le încarcă costurile. Nu este vorba doar despre combinatul de oţel din România, ci din toată Europa, care au spus foarte limpede că dacă se continuă această politică, în ritmul în care a fost gândit iniţial, atunci va fi foarte complicat pentru industria oţelului, pentru toate industriile mari consumatoare de energie să mai poată fi competitive în Europa. Aici, ei au dreptate. Dacă Rusia, Ucraina, China şi alte ţări, care nu sunt atât de preocupate de schimbările climatice, nu adoptă şi ele măsuri de acest gen, atunci practic toate combinatele de oţel sau de petrochimie din Europa, mari consumatoare de energie - inclusiv Alro, de la Slatina, nu mai pot face faţă competiţiei cu fabricile de acelaşi gen din ţările în care nu se iau astfel de măsuri. Iată o primă problemă, care începe să fie rezolvată în UE, în sensul că se gândeşte un echilibru mai bun între aceste cerinţe, de a reduce emisiile cu gaz de seră, şi necesităţile de a asigura competitivitatea industriilor din România şi din Europa. Totuşi, şi Guvernul a exagerat cu anumite măsuri de încurajare a energiei regenerabile, acordând stimulente prea mari. Această măsură va fi, însă, corectată. Prin urmare, problemele pe care le are judeţul Galaţi, şi nu numai, ţin pe de o parte de reglementările europene, care au sărit şi ele peste cal, iar pe de altă parte de problemele din România. Guvernul trebuie să ia măsuri pentru ca mediul de afaceri să nu-i alunge pe investitori.
- Pentru că aţi vorbit despre taxe şi impozite, cum comentaţi ideea Guvernului de a adopta impozitarea diferenţiată pe salarii?
- Discutăm despre un Guvern socialist, chiar dacă PNL face parte din acest guvern, iar guvernele socialiste asta îşi propun întotdeauna: să impoziteze diferenţiat. De fapt, ei vor să distrugă cota unică, deşi la noi este una dintre cele mai mici cote de impozitare din Uniunea Europeană. Este un pas înapoi. Ideea de a plăti un impozit pe salarii de opt la sută, în condiţiile în care ai atâtea probleme care sunt în suferinţă de fonduri publice, precum Sănătatea şi Educaţia, sigur că nu rezolvă nimic. Vor trebui să mărească alte impozite ca să acopere acest gol de resurse. De fapt, este o măsură foarte populistă, revitalizată şi reîncălzită, într-un an electoral.
- Care sunt şansele ca PSD şi PNL să aibă un candidat comun la alegerile prezidenţiale?
- Din ce în ce mai mici, după câte îmi dau seama. La ora actuală, suntem practic într-o criză guvernamentală. Sunt ministere întregi în care miniştrii şi-au dat demisia. În loc să discutăm despre ce vrea să facă România cu banii europeni, în perioada 2014-2015, discutăm despre scandalurile dintre PSD şi PNL. Vă ofer un exemplu relevant: Galaţiul şi Brăila fac parte din una dintre cele trei regiuni din România în care şomajul la tineri depăşeşte 25 la sută şi este o regiune îndreptăţită să folosească deja fonduri prevăzute în anii 2014 şi 2015 pentru a crea locuri de muncă pentru tineri. Uniunea Europeană a făcut o excepţie de la reguli, în sensul că înainte de a se încheia un parteneriat cu România pentru folosirea fondurilor europene 2014-2020, a dat liber României să avanseze bani, pe care să îi recupereze din aceste fonduri destinate creării de locuri de muncă pentru tineri. La ora actuală, nu ştim ce a făcut Guvernul României în acest domeniu. Există, de asemenea, o strategie a Dunării care, iarăşi, nu este pusă în valoare de Guvernul României. Cât timp Dunărea este graniţă între România şi Bulgaria şi România şi Serbia, este foarte greu să atragi investitori în această zonă. Este o atitudine împotriva intereselor românilor şi ale României, cu consecinţe directe asupra valorificării acestui avantaj natural, Dunărea. Uitaţi-vă ce înseamnă Dunărea în Austria, în Ungaria, în Slovacia.
- Ce şanse daţi candidatului dumneavoastră la prezidenţiale?
- Domnul Predoiu este încă necunoscut de o parte a populaţiei şi asta constituie o resursă pentru noi. Dânsul a demonstrat că a fost un profesionist nu numai în sectorul privat, ci şi în calitate de ministru al Justiţiei sub mai multe guverne. Este un om relativ tânăr, cu o puternică formaţie profesională. Este un om care a intrat în politică efectiv dorind să facă bine pentru România. Am mare încredere în şansele dânsului.
- În prezent, este o luptă „la baionetă” între Galaţi şi Brăila pe tema căii de acces peste Dunăre. Gălăţenii vor tunel, iar brăilenii - pod. Care ar fi soluţia optimă?
- Nu aş vrea să mă amestec în această competiţie. Ar trebui făcute nişte evaluări. Vă spun un proiect pe care, din păcate, Galaţiul nu îl promovează suficient şi care ar avea, poate, la fel de mare importanţă ca această cale de traversare a Dunării, în ceea ce priveşte dezvoltarea: de a face Prutul navigabil. Prutul a fost navigabil înainte de Al Doilea Război Mondial, dar a devenit nenavigabil începând cu anul 1940, când România a trebuit să cedeze Basarabia Uniunii Sovietice, sub ameninţarea unui ultimatum. La ora actuală, se pare că cei din Republica Moldova sunt mult mai interesaţi în acest proiect decât România. Sigur că podul este necesar. Unde se va face, cred că ar trebui să îşi spună cuvântul specialiştii.
