Preşedintele judeţului Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, şi primarul Brăilei, Aurel Simionescu, au stat ieri, umăr lângă umăr, lângă eurodeputatul PSD Adriana Ţicău, vicepreşedinta Comisiei pentru Transport şi Turism din Parlamentul European, discutând despre cele aproximativ 26 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2014 – 2020, bani în afara fondurilor structurale europene de investiţii. Mai ales că, graţie amendamentelor Adrianei Ţicău, secţiunea Constanţa – Tulcea - Galaţi – Brăila a fost inclusă în reţeaua globală a infrastructurii transeuropeane de transport. „Sper ca secţiunea Buzău-Brăila-Galaţi, eligibilă pentru fondurile structurale, să poată fi finanţată şi prin Mecanismul de Conectare a Europei. Pentru aceasta este necesar ca autorităţile locale din Buzău, Brăila, Galaţi şi autorităţile naţionale responsabile să realizeze un astfel de proiect care să fie atât de bună calitate, cât şi suficient de matur astfel încât să poată fi transmis Comisiei Europene la cererea de propuneri care va fi lansată în luna septembrie”, a declarat Adriana Ţicău.
(Dumnezeu) UE dă, dar nu vâră şi în traistă
Aceasta a fost părerea exprimată de preşedintele Nicolae Bacalbaşa care a subliniat că, atât el cât şi primarul Simionescu, sunt partizanii activi, în limita posibilului, a conurbaţiei Galaţi-Brăila care, chiar dacă nu există în mod formal, funcţionează. „Avem o posibilitate care depinde de dl Simionescu, de dl Bunea, de colegii de la Buzău, să intrăm într-o altă clasă de eligibilitate pentru autostrada Galaţi – Brăila – Buzău. Şi vom lupta! Faptul că traversarea Dunării – forma om vedea-o – a ajuns pe locul trei în priorităţile actualului Guvern este şi o consecinţă a acestei conurbaţii neoficiale, care funcţionează. Această traversare este absolut necesară. Existând două variante se va vedea în funcţie de costuri finale, de avantaje şi dezavantaje directe, indirecte, ce anume va fi sprijinit. Dar din punctul meu de vedere trebuie mers pe o singură soluţie şi după ce se va vedea comparativ ce reprezintă cele două proiecte”, a spus Bacalbaşa.
Podul nostru, podul vostru
„Nu este podul brăilenilor sau al gălăţenilor, este podul care ar trebui să traverseze Dunărea şi să facă legătura cu Dobrogea. Astfel de proiecte nu se fac de azi pe mâine. Proiectul durează de vreo zece ani, este matur în momentul de faţă. Sigur că pot exista diverse variante, insclusiv podul a avut vreo trei-patru variante, şi el a mers către Galaţi tocmai în ideea că avem două mari oraşe de care trebuie să fie cât mai aproape această investiţie. Neexcluzând alte variante, eu cred că trebuie să marşăm pe ce putem face mai repede, astfel încât acest vis al brăilenilor, gălăţenilor şi al tulcenilor să se transforme în realitate”, a fost de părere primarul Brăilei.
De ce avem aşa puţine poduri
Adriana Ţicău a mărturisit că de foarte multe ori, la forumurile pentru Dunăre pe care le-a organizat în Parlamentul European, i se reproşa că pe zona Dunării din România sunt prea puţine traversări. „Traversarea Dunării este necesară. Proiectul a ajuns la o anumită maturitate, acum trebuie concretizat. Există, deci posibilitatea de a utiliza fondurile structurale. Din câte ştiu eu, Comisia Europeană preferă să finanţeze poduri care au inclusiv infrastructură feroviară. Că va fi 2014, că va fi 2015, important este ca proiectul să fie de bună calitate ca să fie eligibil şi să poată primi finanţarea dorită”, a spus Adriana Ţicău. Cât despre tunelul pe sub Dunăre dorit de primarul Marius Stan, chiar dacă studiul de fezabilitate se află acum în licitaţii, nu e timpul pierdut. „Comisia va lansa cereri de propuneri şi în 2014, şi în 2015, şi în 2016, şi în 2017, deci depinde de autorităţi ce proiecte trimit”, a declarat Adriana Ţicău.
