În urma sondajului realizat de către cotidianul "Viaţa liberă", la începutul lunii februarie, a reieşit că 12,6 la sută dintre cititori consideră problema înmulţirii câinilor comunitari ca fiind una dintre cele mai grave, clasând-o pe locul 4 în topul celor mai rele lucruri întâmplate în oraş. De la începutul anilor ’90 şi până în 2014, numărul câinilor comunitari a explodat pur şi simplu, foştii primari şi-au dovedit încă o dată incompetenţa, iar actualul primar s-a trezit cu o nouă situaţie din care greu poate ieşi fără să nu supere pe nimeni.
Durbacă şi Nicolae au făcut-o de oaie cu maidanezii
Conform unor estimări parţiale, Primăria Galaţi a alocat sub mandatul foştilor primari, Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae, peste 5 milioane de euro (în total) pentru ecarisaj. Ce s-a realizat, propriu-zis, de banii respectivi rămâne un mister, pentru că sumele strânse din buzunarul cetăţenilor sunt prea mari ca să fi fost cheltuite numai pe întreţinerea câinilor, după cum se va şi vedea mai jos. Întreţinerea câinilor din padocuri nu costă nici măcar un sfert din sumele totale strânse din taxa de ecarisaj.
Primarul Dumitru Nicolae declara, în martie 2010, că în primele luni ale anului respectiv s-au strâns, de la populaţie, nu mai puţin de 302.000 de lei din taxa de ecarisaj, bani care urmau să fie folosiţi pentru înfiinţarea de cabinete veterinare pentru sterilizarea câinilor fără stăpân şi construirea unui nou padoc. De asemenea, Nicolae spunea că a colaborat cu unele cabinete particulare, unde câinii au fost şi sunt sterilizaţi, numai că nu se pot steriliza foarte mulţi pe lună. Totodată, fostul director Ecosal, Ion Ionescu, declara atunci că, numai în 2009, au fost adunaţi 7.500 de maidanezi de pe străzi, iar dacă aceştia nu sunt adoptaţi, vor fi eutanasiaţi.
În 2011, primarul Dumitru Nicolae revenea cu declaraţii cum că va face puncte de sterilizare a animalelor fără stăpân şi că în 2010 au fost strânşi alţi 7.000 de câini. Mai mult, un ONG internaţional (Vier Pfoten) a finanţat mai multe campanii de sterilizare a câinilor în Galaţi, însă, totul a fost cam degeaba.
În teorie, dacă e să ne luăm după declaraţiile lui Dumitru Nicolae, numai în doi ani, 2009 şi 2010, au fost strânşi 14.500 de câini de pe străzi, iar acum ar fi trebuit să avem mai multe puncte de sterilizare, dar şi mai multe padocuri. Dacă maidanezii ar fi fost strânşi şi sterilizaţi sau eutanasiaţi, poate acum nu am mai fi avut câini comunitari, dar nu avem 100-200 de exemplare, ci aproape 16.000 de câini care umblă liberi pe străzi. Câinii de pe străzi sunt dovada că, cel puţin, primarul Dumitru Nicolae nu a făcut nimic sau a făcut prea puţin cu banii strânşi de la populaţie pentru rezolvarea problemei maidanezilor.
Câinii muşcă din buget şi sub Marius Stan
În acest moment, chiar dacă s-au vehiculat până acum două cifre, respectiv, 16.000, cea dată de Ecosal, şi 25.000, cea furnizată de către Direcţia Sanitar-Veterinară, potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, la cel mai recent „caroiaj” a reieşit că s-ar putea să fie mai puţin de 16.000 de câini pe străzile Galaţiului. De asemenea, potrivit datelor furnizate de către acesta, din cele 1.175 de locuri de cazare destinate câinilor comunitari în padocurile Primăriei, 826 sunt ocupate. Ştim că, anul trecut, Primăria a încasat nu mai puţin 2.625.000 lei din taxa de ecarisaj, din care a cheltuit aproximativ 1.029.000 lei, 501.644 de lei pentru întreţinerea câinilor (pentru un câine cheltuindu-se 2,3 lei pe zi), iar ceilalţi aproape 528.000 de lei au fost investiţi în amenajarea noii baze de ecarisaj de pe Zimbrului. Restul banilor urmează, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Emanuela Turcu, să fie folosiţi în 2014, pentru modernizarea şi extinderea spaţiilor de cazare pentru câinii comunitari, precum şi pentru eficientizarea serviciului de ecarisaj.
Dacă acum încă aşteptăm să vedem cum foloseşte actualul primar banii rămaşi din taxa de ecarisaj de anul trecut şi dacă după crearea unei noi baze de ecarisaj încă au mai rămas bani necheltuiţi, persistă întrebarea: pe ce s-au dus banii atâţia ani? În orice caz, taxele de 3 lei pe an pentru persoane fizice şi 55 lei pe an pentru persoane juridice par considerabil prea mari pentru cât s-a făcut până acum. În plus, dacă e să facem un calcul minim, 2.625.000 lei, cât s-a strâns anul trecut din taxa de ecarisaj, este echivalentul achiziţionării a 52 de garsoniere la circa 50.000 de lei. Carevasăzică, dacă nu ar fi câini, am putea asigura locuinţe sociale.
Opt ambulanţe "mâncate" de câini în ultimii zece ani
926 de gălăţeni muşcaţi de câini au mers anul trecut la Spitalul de Boli Infecţioase pentru a primi tratament preventiv împotriva bolilor transmise prin muşcăturile patrupedelor. Cel mai mult a cheltuit instituţia pentru achiziţionarea vaccinului antirabic. Au fost folosite pentru imunizarea a 470 de persoane 1.657 de fiole de vaccin împotriva rabiei, la un preţ de 67,5 lei pe fiolă. Costul total al vaccinării s-a ridicat astfel la aproape 112.000 lei. Pentru 45 de pacienţi, acolo unde existau suspiciuni destul de serioase că animalul care a muşcat avea rabie, a fost nevoie de seroprofilaxie cu ser antirabic. Medicii au utilizat 95 de astfel de fiole, fiecare costând 253 de lei, ceea ce duce la un total de 24.000 de lei. Tot în cadrul tratamentului preventiv intră şi vaccinul antitetanic, 468 de persoane fiind injectate cu acest ser doar la Spitalul de Boli Infecţioase. Costurile s-au ridicat în acest caz la aproape 23.000 de lei.
„Fiecare caz pe care îl tratăm înseamnă o cheltuială în plus din bugetul spitalului şi, până la urmă, din bugetul fiecăruia dintre noi. Dincolo de cheltuieli însă apare şi problema suferinţei celor muşcaţi, unii dintre ei având nevoie de operaţii reparatorii destul de complicate. Prin muşcătura unui câine se pot transmite atât virusul rabiei, cât şi cel al tetanosului. De asemenea, pacientul trebuie să ia şi antibiotice, pentru preîntâmpinarea apariţiei altor boli”, explică directorul medical al spitalului, dr. Mihaela Ganea.
Cum datele sunt similare de la an la an, dacă înmulţim cu zece costurile pentru tratamentul celor muşcaţi de câini în 2013 obţinem fabuloasă sumă de 350.000 de euro. Din aceşti bani ar fi putut fi cumpărate, spre exemplu, opt ambulanţe noi-nouţe.
Ce-i de făcut?
Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, în curând vor fi trei echipaje operaţionale de strângere a maidanezilor. Dacă până acum Ecosalul strângea maidanezii cu o singură maşină de doar două locuri, acum serviciul de ecarisaj a primit o dubiţă cu 20 de locuri şi urmează să mai primească încă una, tot cu 20 de locuri. "Ne-am dotat cu plase şi crose. O să acţionăm şi ziua şi noaptea pentru strângerea câinilor", ne-a declarat Ionuţ Pucheanu, înainte ca Regulamentul câinilor fără stăpân să fie aprobat în şedinţa Consiliului Local de joi seară. "După ce va trece Regulamentul, va fi numit un împuternicit al primarului care să hotărască şi să emită o decizie cu ce se întâmplă cu fiecare câine în parte. Câinii nerevendicaţi sau neadoptaţi pot fi eutanasiaţi, după trecerea celor 14 zile de stat în padoc, în baza acestei decizii emise de către împuternicit”, a mai spus directorul Ionuţ Pucheanu.
Potrivit Regulamentului votat joi, 27 martie, câinii diagnosticaţi cu boli incurabile la intrarea în padoc vor fi eutanasiaţi imediat, iar câinii sănătoşi nerevendicaţi sau neadoptaţi vor fi eutanasiaţi după expirarea celor 14 zile de şedere în padoc, cu excepţia celor cărora împuternicitul primarului le prelungeşte termenul de cazare. Prelungirea cazării se face tot pentru fiecare câine în parte. De asemenea, Regulamentul prevede crearea unor târguri de adopţie, dar şi sancţionarea celor care adoptă şi abandonează.
Acesta nu este singurul regulament pe care municipalitatea îl are în vedere pentru reducerea numărului câinilor. Pe site-ul instituţiei mai este pus în dezbatere şi un regulament potrivit căruia toţi câinii de rasă comună cu stăpân trebuie să fie sterilizaţi până la 1 ianuarie 2015.
Cum au rezolvat problema celelalte oraşe
La Oradea, autorităţile s-au bazat pe sterilizări şi o campanie intensă de adopţii. Primăriile multor oraşe au hotărât să dea spre adopţie câinii maidanezi către alte ţări. La Suceava, în 2013, peste 300 de câini, poate chiar 500 - cifrele făcute publice diferă, au primit „paşaport” de Germania. La Braşov, câinii care nu au fost revendicaţi sau adoptaţi în şapte zile, au fost eutanasiaţi, conform prevederilor legale.
