* Viţă-de-vie în mijlocul oraşului, apicultură pe acoperişul blocurilor, zarzavat pe scuaruri, livezi de cartier în locul parcărilor pentru autoturisme şi oi păscând pe Faleza Dunării, cu stâna amplasată în dreptul ANL-urilor din Micro 13B * Nu e o păcăleală rătăcită de 1 aprilie, ci „Master Plan/ Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi”, votat de aleşii locali
Într-un oraş sufocat de betoane, aleşii locali tocmai au aprobat, la propunerea primarului Marius Stan, "Master Plan/ Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi”. Documentul a costat 65.113 de lei şi a fost realizat de SC Atelier Foaie Verde SRL, cu sediul în satul Lunca Gârţii, comuna Stoeneşti, judeţul Argeş. Prevederile lui sunt, însă, mai mult decât surprinzătoare, pornind de la catalogarea garajelor ca "mici cabane pline de vise şi poveşti" şi până la propunerea concretă - păşunatul urban.
„Analiza sensibilă” (chiar aşa e intitulată)
„La prima vedere, peisajul gălăţean poate fi considerat dur... Apa, metalul şi vegetalul... o trilogie urbana identitară?”, se întreabă retoric autorii în primul document al Master Planului – Diagnosticul (Etapa I - Analiza situaţiei existente). Interesant că peisagiştii au început analiza situaţiei oraşului admirând lucrările artistului Sterică Bădălan care „ilustrează peisajele colinare”, iar apoi au dat o căutare pe Google şi au constatat că „imaginea oraşului nu e prea atractivă sau deosebită” dacă îl compari cu Budapesta. În consecinţă „Peisajul gălăţean trebuie reinventat”. Trecem peste faptul că sculpturile de pe Faleză sunt considerate „martore a unui trecut siderurgic” şi că Galaţiul este "Oraşul teilor" pe Wikipedia. „Lacul Brateş apare azi ca un peisaj artificial în care sentimentul naturii nu mai este romantic sau misterios” sau „Macaralele stau aşezate cu privirea la orizont. Trecătorul mult se întreabă...” par mai degrabă încercări de reportaj literar, dar fac parte din „Analiza sensibilă” a specialiştilor de la SC Atelier Foaie Verde SRL.
„Peisajul este întotdeauna agri – cultural”
Aceasta pare să fie deviza peisagiştilor în opinia cărora grădinile mici şi îngrădite de la parter de bloc sunt „adevărate paradisuri individuale pe spaţiile publice”. „Porumb şi vişine... Roşii pe araci moştenite de la un vecin drag...”, sunt observaţii duioase cuprinse în documentul care pune punctul pe „i”: „Micile gospodării s-au dezvoltat în inima cartierelor: viţă-de-vie, straturi de legume, pomi fructiferi... Acest patrimoniu viu este remarcabil şi ar putea fi folosit la un nivel mai extins şi prin alte zone ale oraşului. Un vin urban de Galaţi?”, propun specialiştii.
„Garajele auto au devenit mici cabane pline de vise şi de poveşti. Locuitorii se întâlnesc, meşteşugăresc, trăiesc împreună. Din păcate ele au fost de multe ori amplasate fără viziune pe termen lung”, scriu peisagiştii în Diagnostic, şi apoi trec la Strategie, comparând Galaţiul cu oraşe din Franţa, Germania şi SUA. În cel de-al treilea document al Master Planului, „Recomandări tehnice”, vin cu soluţii concrete: agricultura şi apicultură pe acoperişurile blocurilor, arbori seculari în mijlocul scuarurilor stradale, şi grădina şi parcul urban productiv. „Un mod util, plăcut, cu numeroase beneficii pentru locuitori este plantarea de acoperişuri verzi cu legume. Se încurajează orice tip de producţie, tip grădină de legume, livadă de pomi fructiferi, grădină de plante aromatice sau medicinale”, apoi merg cu propunerea susţinută de imagini: scuar şi zarzavat de cartier, livadă urbană de cartier, în locul parcărilor dintre blocuri.
Câini avem. Oile ne lipseau
Punctul forte al „Etapei 3 - Recomandări Tehnice. Elaborarea unor obiective şi măsuri” este capitolul „Păşunatul urban”. „Păşunatul este o metodă ecologică de întreţinere a spaţiilor verzi, atât din interiorul oraşului (parcuri, grădini), cât şi din zonele periferice”. Explicând avantajele păşunatului, peisagiştii subliniază: „Oile permit păşunilor să arate ca terenurile de golf”. Exceptând, probabil, căcăreaza. Specialiştii nu se lasă şi propun „organizarea şi gestionarea activităţii de păşunat pe spaţiile publice” precizând că „sunt de preferat rase autohtone şi rustice: Vaca Salers, recunoscută pentru rezistenţa la condiţiile climatice extreme şi Capra Carpatină, foarte rustică şi sociabilă”. „Principalele trasee ale turmelor se vor desfăşura în perioadele: primăvară - vară toamnă - iarnă. În funcţie de apetenţa animalelor şi de rezultatele vizate, se aleg şi tipurile de animale potrivite. În general se începe cu oile, apoi caprele, vacile şi în cele din urmă caii”, spun peisagiştii care stabilesc inclusiv o hartă a păşunatului urban, a stânei şi a zonelor de transhumanţă pe care o puteţi vizualiza în poză.
„Asociaţia Clinamen, Franţa, practică păstoritul în special în oraş. Transhumanţa devine un adevărat eveniment în cartiere”, spun specialiştii.
Propuneri de bun-simţ
Plantarea perdelelor de protecţie, toaletarea şi plantarea arborilor, încurajarea biodiversităţii prin semănarea de poieni înflorite, înfiinţarea unei pepiniere a oraşului cu specii autohtone, plantaţii de aliniament stradal, planuri integrate de renaturalizare a zonei Brateş, de restructurare a luncii Siretului, de reabilitare a zonei portului vechi şi a punctului de trecere cu bacul, reamenajarea Pieţei Centrale, a promenadei Aleea Domnească şi a Pieţei ”La Elice”, amenajarea Lacului Cătuşa, piste pentru biciclete şi gazon plantat între şinele de tramvai sunt propuneri cuprinse în document care pot fi considerate demne de urmat. Ne oprim însă la poza care însoţeşte Studiu de caz "Reamenajarea intrării în oraş de pe DJ 22B dinspre Brăila", unde apare şi o turmă de mioare şi revenim la păşunatul urban.
Cât a costat Master Planul
Potrivit documentelor noastre, Master Planul nu a fost licitat şi a fost atribuit direct de Primăria Galaţi SRL-ului din judeţul Argeş, la preţul de 65.113 lei – 650 de milioane de lei vechi. Elaboratorii primelor două documente sunt ing. peisagist Nicolas Triboi, peisagist Alina Adăscăliţei, ing. peisagist Josephine Pinatel, peisagist Alexis Feix şi peisagist Helene Carlo, iar autorii soluţiilor sunt ing. peisagist Nicolas Triboi, peisagist Alina Adăscăliţei şi peisagist Miruna Vassopol.
Unicul care nu a votat: De ce s-a abţinut Victor Dobrea
Singurul consilier local care nu a votat în favoarea Master Planului privind potenţialul natural şi peisager al Galaţiului, ci s-a abţinut a fost democrat-liberalul Victor Dobrea. "Singurul motiv pentru care m-am abţinut este că nu mă consider suficient de pregătit în domeniu ca să apreciez dacă planul este suficient de bun", ne-a spus consilierul, refuzând să comenteze "păşunatul urban".
