* Dacă ne învecinam cu oraşul Brăila, ne pupam demult * Termen pentru Cantemir - semestrul I, 2009 * Întrebaţi-l pe preşedintele Băsescu de ce nu avem pod peste Dunăre * În 2012, nu mai candidez, vârsta e o boală molipsitoare *
- Domnule primar, în scurtă vreme se împlineşte un an din cel de-al treilea mandat. Fostul primar, Eugen Durbacă, şi-a legat numele de Parcul Cloşca, dar şi de schimbarea bordurilor din oraş. De ce anume v-aţi dori să vă rămână legat numele?
- Sincer, eu nu am fost niciodată dornic de preamăriri. Cea mai importantă investiţie de care vreau să se lege numele meu e canalizarea oraşului Galaţi. Oraşul avea 45 la sută din străzi canalizate, când am devenit primar. Acum are 85 şi vreau să ajung la 95 la sută.
Mergeţi în Valea Oraşului şi oamenii vă vor spune că le-am făcut canalizarea. Canalizarea se rezolvă împreună cu tratarea apelor menajere. Să nu mai pută Faleza când e Dunărea scăzută.
Vreau să rezolv problema gunoiului menajer şi sunt pe punctul de a o face. Mai vreau să dezvoltăm un cartier de locuinţe. La ora actuală sunt în jur de 6.000 de cereri de case.
- Cartierul Cantemir nu este o soluţie? Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, spunea că Galaţiul şi Brăila sunt complementare.
- Dacă ne învecinam cu oraşul Brăila, ne pupam de mult. Fie că se va numi zonă metropolitană sau aglomerare urbană, terenul acesta de 5.400 de hectare, care cuprinde şi Cartierul Cantemir, şi suprafaţa rămasă din Vădeni, până la intrarea în municipiul Brăila, se află în zona administrativă a judeţului Brăila.
Guvernul, când ne-a dat acest teren, a spus că el va fi în proprietatea municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local Galaţi, deci practic a făcut pasul dincolo. Iniţial, am considerat că avem toate drepturile asupra acestui teren şi am dat autorizaţii de construcţie, aşa cum mi-a spus fostul ministru Mitrea.
Guvernanţii nu sunt consecvenţi. O situaţie similară a fost şi între Bucureşti şi judeţul Ilfov. Numai că acolo au rezolvat simplu: zona din judeţul Ilfov au trecut-o la Bucureşti prin hotărâre de Guvern. Nouă nu ne mai trebuie scandaluri.
Pentru ca zona să fie de dezvoltare, trebuie să aibă o administraţie proprie. Un grup de cinci-şapte oameni plătiţi, care se autogospodăresc. Tot ce dă Brăila, ce dă Galaţiul, ce mai plătesc alţii ca impozite, să fie investiţi aici, ca şi când n-ar fi două judeţe diferite. Eu cred că nu vor trece patru ani şi vom avea o împărţire administrativă ca la francezi, pe regiuni.
- Aţi mai încheiat un protocol de colaborare cu brăilenii şi nu s-a rezolvat nimic. Cine a întins mâna primul şi cine s-a răzgândit?
- Toţi au întins mâna primii. Ştiam că atâta timp cât terenul acesta de 5.400 de hectare e proprietatea statului nu va fi linişte. Azi e privatizat şi nu mai e nicio problemă. Terenul este al unor persoane fizice, majoritatea din Galaţi.
De exemplu, 1.350 de hectare au fost cumpărate de Herăscu, vreo 700 de Tancrad, fostul prefect de Brăila, care mi-a şi intentat o groază de procese, a mai luat şi el vreo 500 de hectare, şi tot aşa.
Numai vestea că facem o zonă metropolitană între Brăila şi Galaţi a dublat preţul terenului. În plus, fiecare, când a cumpărat teren, a avut în vedere unde vor fi viitoarele investiţii public-private, podul, aeroportul.
- Toţi politicienii au făcut podul în campania electorală.
- Întrebaţi-l pe dl preşedinte Băsescu de ce nu avem pod. Fusese încheiat un contract cu chinezii, iar când Băsescu s-a dus în China a întrebat dacă s-a făcut licitaţia pentru pod şi, aflând că nu, a spus să nu se mai facă. Dacă nu era să-l facem între Galaţi şi Brăila, s-ar fi făcut până acum. Dar se va face până la urmă.
- Veţi mai încheia un protocol cu brăilenii mai ales că aveţi şi sprijinul parlamentarilor gălăţeni?
- Nu mai închei protocoale. Acelea sunt documente forţate. Deputaţii şi senatorii sunt viteji în presă, dar când e la o întâlnire să pună umărul, nu pun. Eu vreau ca zona să fie cu adevărat funcţională. Noi am investit în apă, infrastructură, canalizare, drumuri, 20 de milioane de euro şi mai avem de făcut cel puţin 300 de apartamente aici, din care 91 sunt în construcţie. Trebuie să facem şi biserici şi magazine, tot ce trebuie.
- Când credeţi că se va rezolva problema Cartierului Cantemir?
- În semestrul I al acestui an. Semestrul I va însemna tot ce e legat de Cartierul Catemir, cel puţin partea care ne priveşte. E posibil ca ai noştri colegi de la Brăila să vrea să-i spună zonei „Dunărea de Jos” nu Cantemir. Cartierul nu l-am dorit la început, pentru că ştiam ce mă aşteaptă. Acum este pe primul loc în gândirea mea şi voi face tot ce depinde de mine ca să-l terminăm.
În 2012 nu mai candidez pentru că nu mă ajută vârsta. Vârsta e o boală molipsitoare.
