* Asocierea dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea şi susţinerea unor proiecte comune de dezvoltare reprezintă, în opinia senatorului Paul Ichim, singura modalitate de salvare a judeţului Galaţi şi a zonei din care facem parte
- Ne numărăm printre judeţele cu cei mai mulţi şomeri şi, cel mai grav, planuri concrete pentru dezvoltare nu avem. Cum ne putem redresa socio-economic?
- Ultimul plan de dezvoltare îl ştiu de pe vremea preşedintelui Gogoncea. Cu sprijinul şi implicarea preşedintelui Gogoncea s-a făcut un studiu, care a fost, de fapt, preluat şi de următorii preşedinţi ai Consiliului Judeţului, conform informaţiilor mele. S-a ridicat potenţialul de ofertă al judeţului pentru investitori şi potenţialul de dezvoltare. Din câte ţin minte, potenţialul era în versiune agricolă, mai mult, cu silozuri, un fel de parc de produse agricole şi cu descărcare pentru export, care ar permite dezvoltări piscicole, de viţă-de-vie, chiar erau interesaţi şi francezii, apoi legumicultură, dar şi pe energie regenerabilă. Era introdus şi aeroportul. Chiar vorbeam cu brăilenii: este pistă de doi kilometri betonată la Ianca şi stăm şi ne uităm la ea. Fă-o aeroport de tip comerţ. Noi avem potenţial agricol complet neexploatat corespunzător şi chiar potenţial turistic.
Dacă mai ţineţi minte, Bunea Stancu spunea un lucru foarte interesant: Insula Mare a Brăilei, cu potenţial agricol, Insula Mică - un fel de mini-deltă. Noi avem intrarea cu Tulcea într-o zonă care-mi place foarte mult. Este o zonă nepusă în valoare, cred că ţara nu o cunoaşte prea bine: Biosfera 1 – Delta Dunării şi Biosfera 2 – pădurile de tei, cea mai mare plantaţie de tei din Europa. Moldova a rămas în urma regiunilor ţării. Noi nu putem ieşi la suprafaţă decât cu axa de transport adusă în zona noastră: că o fi pod peste Dunăre, că o fi „pod pe sub Dunăre”, numai să fie ceva, să ai ce introduce în circuit. Ori, dacă nu ai infrastructură rutieră, cel puţin, nu rezolvi nimic.
Asocierea dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea, cu o înfrăţire a celor trei judeţene, mi se pare cea mai serioasă şi mai importantă chestiune.
- Am observat că ne-am specializat în a desena autostrăzi şi drumuri expres pe hartă, dacă tot vorbim despre infrastructură. Dar cam atât.
- Sunt numai două posibilităţi: Galaţi-Brăila-Buzău sau Galaţi-Slobozia-Drajna. Aeroportul la Ianca ar fi nemaipomenit în contextul construcţiei autostrăzii Galaţi-Brăila-Buzău.
- A fost lansat studiul de fezabilitate. Noi, însă, mai avem experienţa unui studiu de fezabilitate: drumul expres, care zace în sertare. Este o garanţie că va fi şi executată?
- Nu. Facem studii, bani cheltuiţi şi la revedere. Dacă stai şi urmăreşti bugetul foarte bine, nici nu prea avem bani de investiţii în bugetul actual. Şi avem şi an electoral, în care fiecare vrea să-şi trântească acolo marele preşedinte, partidul de guvernare va intra în versiunea în care aruncă bani în scop electoral şi bani de investiţii… nimic. Pe ministrul Şova l-aţi văzut: „ministrul-cariocă pe hartă”, acum este „ministrul-nu ştiu”.
- La începutul mandatului, aţi solicitat Consiliului Judeţului şi Primăriei să vă pună la dispoziţie strategia de dezvoltare, pentru a oferi sprijin. Ce vi s-a comunicat, în schimb?
- Am cerut strategia, cu priorităţile judeţului, dar am primit răspunsuri vagi. Mi s-a mulţumit pentru iniţiativă şi cam atât. Eu m-am săturat de „răzbelul” ăsta prostesc de plătit poliţe stupide, inventate. Suntem în mizerie la Galaţi, iar la nivel naţional este cam la fel.
- La ce orgolii ar trebui să se renunţe de o parte şi de alta a taberelor?
- Dintr-un punct de vedere îl apreciez pe Bunea Stancu. A fost consecvent. A venit cu proiectul podului, cu studiu de fezabilitate. Caută doar finanţarea. Pică la Jijila podul. Până şi proiectul de aeroport era, numai că oamenii care veneau cereau garanţie guvernamentală. Părerea mea este că oameni întregi la minte trebuie să se aşeze la masă. Eu am susţinut acest proiect şi îl susţin. Odată cu apariţia podului, Brăila se va extinde până la piciorul construcţiei. Apar tot felul de utilităţi. Aţi văzut că brăilenii tot umplu golul dintre Galaţi şi Brăila, înspre cartierul Dimitrie Cantemir. Dacă se construieşte podul, în zonă se extind imediat business-uri. Asta ar duce la înflorirea acestei zone. Dacă nu iese proiectul acesta, eu nu văd Galaţiul bine! Până când nu porneşte acest proiect, nu se va mişca nimic.
- Riscă Galaţiul să ajungă o a doua „Valea Jiului”?
- Gândiţi-vă că între recensământul din 2000 şi cel din 2012, din judeţul Galaţi au dispărut aproximativ 140.000 de locuitori. Dacă nu îşi revin la cap oamenii din administraţie şi nu se vor aşeza la discuţii, riscăm. Şi mai riscăm dintr-un punct de vedere: dacă va continua guvernarea la televizor. Facem fanfară la televizor, iar realitatea este crâncenă.
- V-am auzit, de curând, spunând că v-a impresionat discursul Regelui Mihai din Parlament, care, de altfel, v-a făcut să şi reflectaţi.
- Prezenţa şi discursul regelui au reprezentat un moment în care am avut sentimentul că este istorie în direct, ca şi la Revoluţie, când eram pe stradă. Solemnitatea omului şi demnitatea omului nu pot fi descrise în cuvinte. „Noi am luat ţara cu împrumut de la copiii noştri, iar noi o vindem pe doi lei”, ne-a spus... Asta nu se uită.
Sunt nemulţumit şi am fost, de multe ori, dezamăgit de ce se întâmplă în Parlament, dar trebuie să te lupţi, cazul meu, ca măcar un pic să obţii pentru sănătate. M-am gândit să îmi dau demisia, în anumite momente, dar ce faci? Abandonez eu, abandonează altul şi vin toţi habarnauţii să ne organizeze sistemul şi apoi ne plângem.
- Aţi remarcat vreun proiect al autorităţilor gălăţene care să ducă la o redresare economică a judeţului şi, implicit, a oraşului?
- Nu.
- De ce credeţi că nu există un astfel de proiect? Conducători avem.
- Înseamnă că nu am ales ce trebuia.
- Ce aşteptări aveţi de la cei care ne conduc în plan local?
- Trebuie să colaboreze cu mediul universitar. Într-o societate, pe specialişti îi găseşti în universităţi. Noi avem două. De asemenea, cred eu, este nevoie de o colaborare cu foşti conducători: Gogoncea este de întrebat, la fel şi Chebac. Ia-i pe oameni, adună-i la masă, fă o strategie. Dacă eu fac aeroport şi pod şi celălalt face la fel, nu faci niciun pas. Este nevoie de un proiect comun. Aştept de la ei mai multă aplecare spre lumea universitară şi implicare. Altfel, vom muri cu toţii.
