* Firma plătită de Primăria Galaţi pentru planul de restructurare urbană a cartierului Ţiglina II propune desfiinţarea capelei de la intersecţia străzilor Constructorilor – Gheorghe Doja şi amenajarea unui sens giratoriu * De asemenea, urbaniştii susţin interzicerea virajului la stânga din strada Brăilei către Saturn şi a întoarcerilor, astfel încât strada Constructorilor să nu mai fie utilizată ca scurtătură
În cadrul Planului Urbanistic Zonal (PUZ) - Restructurare urbană Ţiglina II, pe care îl realizează pentru suma de 116.400 de lei fără TVA, firma bucureşteană Quattro Design SRL a analizat traficul şi reţeaua de căi de comunicaţii din acest perimetru. Iată ce probleme au fost identificate şi ce soluţii sunt propuse pentru fluidizarea traficului auto şi pietonal.
Şoferii, primii vizaţi
Din start, elaboratorii planului urbanistic au reclamat „organizarea defectuoasă a intersecţiei dintre străzile Gheorghe Doja – Constructorilor – Crizantemelor, cauzată de poziţionarea capelei pe insula centrală”, care, în opinia urbaniştilor "produce tulburări importante în desfăşurarea traficului în perioadele când se desfăşoară ceremonii funerare”. Este vorba despre Capela „Înălţarea Domnului”, cunoscută de gălăţeni sub numele de „Biserica de Carton”. Urbaniştii susţin „reamenajarea sau reorganizarea intersecţiei străzilor Constructorilor – Gheorghe Doja după desfiinţarea capelei şi amenajarea unui sens giratoriu”.
O altă propunere rutieră vizează zona intersecţiei străzilor Constructorilor – Brăilei – Saturn care, afirmă specialiştii, „poate fi descongestionată prin interzicerea virajului la stânga din strada Brăilei către Saturn şi a întoarcerilor. Întoarcerea se poate realiza în giraţie (la Inelul de Rocadă), iar strada Constructorilor nu va mai fi utilizată ca scurtătură”, susţin urbaniştii.
Elaboratorii PUZ-ului au mai remarcat şi faptul că reţeaua carosabilă secundară din Ţiglina II prezintă degradări ale suprafeţelor, că lăţimea străzilor secundare este redusă, că nu au continuitate, ba chiar există străduţe din pământ sau pietriş pentru circulaţia auto. Şi dau ca exemplu strada din lungul blocului E6 unde pledează pentru „modernizarea şi refacerea legăturii prin desfiinţarea barierei, corelate cu reamenajarea parcajelor care să înlocuiască ansamblul de garaje existent”.
„Lărgirea unor tronsoane scurte de alei carosabile şi instituirea de sensuri unice în zonele de parcare colectivă care deservesc mai multe blocuri”, figurează şi ea în planul de restructurare urbană. Mai mult, se consideră necesară „instituirea semnalizării de zonă rezidenţială, cu limitarea vitezei la 20 de kilometri pe oră”.
În favoarea pietonilor
În opinia realizatorilor planului urbanistic, pietonii nu prea au pe unde să meargă în siguranţă în Ţiglina II pentru că reţeaua de alei pietonale nu are coerenţă, pentru că multe dintre alei au devenit accese către garaje, pentru că trecerile de pietoni sunt insuficiente, ba chiar există zone cu accese improprii sau fără acces. Aşa că solicită refacerea reţelei de alei pietonale: „Recuperarea aleilor pietonale ocupate de garaje şi de accesele la garaje, delimitarea unor trasee pietonale majore pe direcţiile est-vest şi nord-sud, amenajarea unor zone pietonale mai largi, limitarea circulaţiilor carosabile de tranzit şi protejarea spaţiilor verzi”.
Sunt propuse şi „amenajarea de treceri de pietoni suplimentare pe strada George Coşbuc şi strada Gheorghe Doja (în dreptul staţiei Apaterm) şi reamenajarea zonelor unor treceri de pietoni de pe strada Constructorilor unde s-au înregistrat următoarele probleme: existenţa în dreptul trecerii a arborilor, zonelor de pământ, locurilor de parcare”.
Arhitecţii şi urbaniştii consideră necesară şi „amenajarea unui sistem de circulaţii pietonale care să asigure deplasarea cursivă a pietonilor în zonele de locuit şi accesul către toate instituţiile şi serviciile de interes public, dar mai ales asigurarea facilităţilor pentru persoanele cu dizabilităţi”.
Cartier înghesuit şi fără facilităţi
Zona vizată de planul de restructurare urbană a cartierului Ţiglina II, realizat de firma Quattro Design SRL, este delimitată pe toate laturile de artere majore de circulaţie: străzile Gheorghe Doja, Crizantemelor şi Mihail Kogălniceanu, până la intersecţia cu strada George Coşbuc (la nord), bulevardul George Coşbuc (la est), bulevardul Brăilei (la sud), Siderurgiştilor (la vest). Arhitecţii şi urbaniştii de la Quattro Design au remarcat din start că suprafaţa acestui cartier este relativ mică – 57,04 hectare, sub unu la sută din suprafaţa municipiului - însă comunitatea care trăieşte aici reprezintă circa 5,5 la sută din populaţia municipiului: peste 14.000 de locuitori. În opinia specialiştilor, „densitatea locuirii este de şase ori mai mare decât media pe municipiu, ceea ce conduce la o nevoie sporită de utilizare a spaţiilor exterioare, complementare locuirii”. Mai exact, au reclamat „insuficienţa locurilor de joacă pentru copii, a spaţiilor amenajate pentru socializare, odihnă şi relaxare, a mobilierului urban şi neglijarea spaţiilor plantate”.
Arhitecţii au criticat lipsa punerii în valoare a monumentelor de artă cum ar fi faţada complexului comercial aflat la sud de blocul B4, strada George Coşbuc, lucrare parietală cu forme abstracte dispuse pe orizontală. De asemenea, au remarcat că pe strada Brăilei chioşcurile alcătuiesc un perete compact care obturează faţadele instituţiilor publice cu deschidere la această arteră – Şcoala nr. 7, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, dar şi accesul către terenurile cu potenţial urbanistic.
Reţele edilitare vechi şi prost întreţinute
Elaboratorii PUZ-ului Ţiglina II au mai remarcat, în cartier, denivelări ale terenului adiacent construcţiilor, sistem de colectare şi dirijare a apelor pluviale în mare parte nefuncţional din lipsa întreţinerii corespunzătoare, rigole sau şanţuri colectoare colmatate parţial sau în totalitate, sistem de canalizare şi alimentare cu apă învechit, pierderi de apă din conducte şi reţelele edilitare.
Nu sunt bătute în cuie!
Toate aceste probleme şi soluţii au fost expuse, la finele anului 2015, pe panourile postate în holul rectoratului Universităţii "Dunărea de Jos", în cadrul dezbaterii care a avut loc pe seama planului urbanistic zonal.
Potrivit Primăriei, planul se află, în acest moment, în faza de întocmire a raportului preliminar după informarea şi consultarea populaţiei. „După această etapă, conform procedurii, se trece la obţinerea avizelor de la deţinătorii de utilităţi şi de la unităţile strategice din zona analizată (locali şi centrali). După obţinerea tuturor avizelor, se procedează la întocmirea variantei finale a Planului de Urbanism Zonal pentru Ţiglina II, ţinând cont de condiţiile impuse de avize şi de sugestiile din consultarea publică. Varianta finală este supusă aprobării Consiliului Local”, ne-a informat Primăria.
Deci rămâne de văzut dacă în varianta finală a Planului Urbanistic ideile de fluidizare a traficului auto şi pietonal vor mai fi păstrate.
Abonată la PUZ-urile Galaţului
Când e vorba de restructurare urbana, SC Quattro Design SRL pare abonată la licitaţii. SRL-ul a facut parte din asocierea care a realizat, contra sumei de 199.000 de lei, Planul Urbanistic Zonal pentru Faleza Dunării. Tot ea a realizat şi planul de restructurare urbană a microraioanelor 18, 19, 20 şi 21, lucrare pentru care a primit 318.000 de lei de la Primărie.
Foto: Anca Melinte, Marius Negri
