La mai bine de jumătate de an de când Calorgal şi-a început activitatea şi după mai multe luni în care fosta conducere a societăţii a tot promis că vor fi încheiate convenţii individuale cu gălăţenii, reprezentanţii societăţii de termoficare au realizat abia acum că multaşteptata măsură nu poate fi implementată! Asta, în condiţiile în care multe dintre asociaţiile de proprietari au cerut imperativ introducerea unui astfel de sistem, pentru a creşte gradul de încasare (fapt ce avantajează Calorgal), dar şi pentru ca rău-plătnicii să poată fi „blindaţi” şi astfel societatea să nu rişte să aibă soarta Apaterm.
Motivul, după cum reiese din teoria reprezentanţilor Calorgal, este acela că, iniţial, nu s-a prevăzut cui revine obligaţia „stabilirii consumurilor de apă rece pentru apă caldă de consum prin citirea debitmetrelor volumetrice din apartamente”, precum şi faptul că a fost identificat un al treilea tip de facturare - cel pe branşament în interiorul asociaţiei. Aşa se face că noua conducere a Calorgal va trebui să ataşeze la convenţia individuală deja existentă, aprobată de Consiliul Local, două noi acte adiţionale. Unul dintre acestea prevede obligativitatea asociaţiilor de proprietari de a citi apometrele oamenilor, iar un altul stabileşte că „tipul de factură emisă este colectivă, la nivel de branşament”.
Şi de această dată, este nevoie de votul Consiliului Local, pentru ca noile prevederi să poată fi aplicate, astfel că documentaţia a fost transmisă forului legislativ local şi, în prezent, se aşteaptă adoptarea de către aleşi a unei hotărâri în acest sens. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, care va avea loc săptămâna aceasta, nu figurează un proiect de hotărâre privind aprobarea celor două acte adiţionale. Nu este exclus, însă, ca un document în acest sens să fie introdus în plen, suplimentar, pe ordinea de zi, o practică des întâlnită atât la Consiliul Local, cât şi la Consiliul Judeţului.
Teoria din birou nu s-a "pupat" cu realitatea din teren
"Necesitatea celor două acte adiţionale a apărut ca urmare a situaţiei identificate în teren, în repetate rânduri, de-a lungul toamnei. Astfel, înafara celor două tipuri de facturare posibile, practicate pe scară largă în ţară (pe asociaţie sau individual), la Galaţi s-a dovedit a fi necesar şi un al treilea tip de facturare, şi anume facturarea pe branşament în interiorul asociaţiei. Acest fapt este consecinţa directă a dimensionării atipice a asociaţiilor de proprietari din Galaţi, faţă de alte oraşe din România şi din Europa de Est, organizate, ca regulă, după modelul "o asociaţie de proprietari = un branşament", afirmă Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Calorgal.
Acesta a precizat că municipiul Galaţi numără aproape 4.200 de scări de bloc, cu 98.000 apartamente şi numai 727 de asociaţii de proprietari, spre deosebire de Iaşi, de exemplu, unde, la 92.000 de apartamente, sunt aproape 2.000 de asociaţii de proprietari, la Cluj - 1.800 de asociaţii, iar la Braşov - 1.500 astfel de structuri care deservesc consumatorii.
"Astfel, în Galaţi, mai mult de 70 la sută din apartamente sunt în asociaţii care au mai mult de zece scări de bloc (cinci sau mai multe branşamente). Unele asociaţii au dimensiuni impresionante, de peste 30 de scări de bloc. Facturarea la branşament oferă posibilitatea ca, într-o asociaţie, facturarea să fie făcută nu doar pe asociaţie sau individual, ci şi pe branşament. În consecinţă, dacă într-o asociaţie care are şapte branşamente, din care trei sunt facturate pe asociaţie, două, aferente a două scări, sunt facturate individual şi alte două sunt facturate la branşament, dacă o factură emisă pe branşament nu este achitată în perioada legală, vom avea opţiunea de a închide doar respectivul branşament. Şi invers, dacă doar acel branşament are factura plătită la timp, va rămâne singurul deschis", susţine reprezentantul Calorgal.
În ceea ce priveşte obligativitatea asociaţiilor de proprietari de a citi apometrele de apă caldă ale gălăţenilor şi a transmite valorile, Mihai Costache spune că asociaţiile percep deja oamenilor costuri în acest sens şi, prin urmare, nu se impune o altă variantă. "O a doua situaţie cu care ne-am confruntat în teren, în cursul toamnei trecute, a fost cea a asumării juridice şi tehnice a citirii contoarelor de apă caldă din interiorul apartamentelor. Întrucât, în acest moment, este imposibil de implementat un sistem prin care Calorgal să asigure citirea sau/şi autocitirea acestor consumuri, mai ales în condiţiile în care costul acestei operaţiuni se regăseşte deja în costul de administrare per apartament, încasat la asociaţia de proprietari, a fost necesară reglementarea ca asociaţia să efectueze citirea şi transmiterea datelor. În consecinţă, aceste două aspecte trebuiau reglementate juridic, astfel încât şi convenţiile încheiate până acum, dar şi cele care urmează a fi încheiate să aibă răspuns pentru orice situaţie cu care ne putem confrunta în teren, teoretic, dar mai ales practic".
Convenţiile semnate stau în sertare, căci sunt inaplicabile!
Conform informaţiilor furnizate de Calorgal, societatea a încheiat, până la acest moment, peste 2.200 de convenţii individuale cu gălăţenii, însă reprezentanţii distribuitorului de căldură şi apă caldă au recunoscut că acestea vor deveni funcţionale abia după ce Consiliul Local va aproba cele două acte adiţionale transmise de conducerea societăţii. Evident, la cei peste 2.000 de gălăţeni şi asociaţii, care şi-au asumat noua metodă de facturare, se vor întoarce astfel alte maldăre de hârtii, pe care vor trebui să-şi mai pună semnăturile, fapt ce va mai ţine pe loc ceva timp noul sistem.
În aceste condiţii, ne întrebăm dacă, în ciuda declaraţiilor pe care le-au făcut încă de la ocuparea funcţiilor în Calorgal, foştii angajaţi ai Apaterm, care ar trebui, mai mult decât oricine altcineva să înţeleagă cum funcţionează sistemul public de termoficare (mai ales că au şi experienţa Apaterm, un exemplu de „aşa nu”), îşi doresc cu adevărat ca multpromisele convenţii individuale să devină realitate?
