În plin scandal legat de infecţiile nosocomiale, numele deputatului PSD de Galaţi Florin Pâslaru a ajuns în atenţia publică prin preocuparea pe care a dovedit-o, încă din 2010, pentru această dureroasă realitate a spitalelor noastre. Conform statisticilor Parlament Transparent (parlament.openpolitics.ro), din cele 27 de întrebări şi interpelări ale deputaţilor pe tema infecţiilor intraspitaliceşti formulate în ultimii 12 ani, cinci îi aparţin deputatului gălăţean. Iată ce a vrut să afle parlamentarul gălăţean şi ce răspunsuri a primit.
"Infecţiile nosocomiale sunt inevitabile"
Prima întrebare i-a fost adresată de Florin Pâslaru, pe 10 mai 2010, ministrului Sănătăţii Cseke Attila: „Infecţiile intraspitaliceşti constituie o problemă majoră de sănătate publică în România, prin frecvenţa şi gravitatea lor. Ministerul pe care îl conduceţi are în vedere iniţierea unui sistem de monitorizare, prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale?”.
O zi mai târziu, deputatul revenea cu o nouă întrebare pentru ministrul Sănătăţii: „Spitalele din România sunt considerate a fi între cele mai expuse din Europa la riscul de infecţii cu germeni rezistenţi la tratamentele cu antibiotice. Aveţi în vedere o strategie pentru prevenirea acestor infecţii?”.
Ministrul a răspuns identic, la ambele adrese: „Ca în orice spital din lume, şi în spitalele din România apar infecţii interioare de spital, denumite infecţii nosocomiale. Ele sunt inevitabile, deoarece în spitale sunt internaţi pacienţi care au imunitatea scăzută. În condiţiile scăderii imunităţii, chiar şi microorganismele care în mod normal trăiesc în simbioză cu corpul uman devin agresive şi provoacă boli infecţioase”.
Pe 7 februarie 2011, Florin Pâslaru îi cerea ministrului Sănătăţii, acelaşi Cseke Attila, să-i comunice care este numărul infecţiilor intraspitaliceşti în anul 2010. Ministrul îi răspundea că, potrivit datelor furnizate de Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, la nivel naţional au fost înregistrate 8.105 cazuri de infecţii intraspitaliceşti, dintre care 88 în Galaţi.
Răspunsurile ministrului Bănicioiu
Pe 18 iunie 2014, deputatul gălăţean i se adresa ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, cerând să-i comunice numărul infecţiilor intraspitaliceşti pentru anul 2013, dar şi pentru prima jumătate a anului curent. Răspunsul ministrului suna alarmant: 9.296 de cazuri în 2013 şi 2.781 de cazuri înregistrate în primul trimestru al anului 2014.
Pe 19 septembrie 2014, deputatul i se adresa din nou ministrului, cu o problemă punctuală: „Având în vedere numărul de 2.781 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti depistate în primul trimestru al acestui an, vă rog să-mi comunicaţi cu ce rezultate s-au soldat controalele ministerului în unităţile medicale şi ce măsuri s-au întreprins, în special în judeţul Galaţi”.
Surprinzător, răspunsul ministrului era că, statistic, pe primul trimestru au fost 2.819 cazuri de infecţii nosocomiale! În ceea ce priveşte Galaţiul, datele erau îngrijorătoare: 46 de infecţii nosocomiale, 22 de controale şi două recontroale în cele nouă spitale din judeţ, în care au fost aplicate trei amenzi, în valoare totală de 1.600 de lei. „Vor fi efectuate, în continuare, recontroale, pentru verificarea respectării de către spitale a termenelor de remediere impuse pentru deficienţele constatate şi asumate prin autorizaţiile sanitare de funcţionare”, îl asigura ministrul Bănicioiu.
Oamenii se tem de spitale
„Eu nu discut cu oamenii doar în campanie, ci o fac în fiecare săptămână. Iar printre problemele care îmi sunt semnalate cel mai des se află şi infecţiile intraspitaliceşti. Oamenilor le este frică să mai meargă la spital, pentru că ar putea pleca de-acolo mai bolnavi decât au venit. Cu părere de rău spun, răspunsurile pe care le-am primit la aceste întrebări au fost nesatisfăcătoare. Ba chiar au existat cazuri în care datele nu coincideau! Asta mă face să cred că informaţiile nu se corelează, ceea ce e şi mai grav!”, ne-a spus deputatul.
Florin Pâslaru a avut parte şi de o experienţă personală nefericită legată de spitale, moment în care a înţeles că infecţiile nosocomiale nu ţin seama de statut social sau de culoare politică.
