Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a demarat ieri, 23 august, o amplă acţiune de dragaj menită să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, în condiţiile în care debitul scăzut al Dunării a dus la acumularea de aluviuni în punctele critice.
Primele lucrări, executate de draga „Dunărea Maritimă”, se vor face în amonte de trecerea bac, în apropiere de vărsarea Siretului în Dunăre, urmând ca, peste câteva zile, dragările să fie făcute şi în zona de confluenţă cu Prutul.
„Vom merge mai departe până la Isaccea, dragajele urmând să dureze în jur de două, trei săptămâni. Sunt lucrări ce fac parte din programul nostru de întreţinere a şenalului navigabil şi de asigurare a adâncimilor minime pentru navigaţie, chiar şi în condiţiile în care debitul Dunării este unul mai scăzut. În perioada iunie- iulie nu s-au făcut astfel de dragaje, din considerente ce ţin de protecţia mediului, respectiv a sturionilor şi a altor specii de peşti”, ne-a explicat Dorian Dumitru, directorul general al AFDJ Galaţi.
Administraţia fluvială a emis şi un aviz către navigatori, solicitându-le acestora atenţie sporită pe toată perioada derulării acestor lucrări. „Comandaţii navelor trebuie să ia legătura cu draga „Dunărea Maritimă”, astfel încât să se ia măsurile necesare unui tranzit în siguranţă a zonei de lucrări”, a precizat directorul AFDJ Galaţi.
În cursul zilei de ieri, debitul Dunării era de 3.200 mc pe secundă, faţă de o medie multianuală de 4.300 mc pe secundă. Cota Dunării la Galaţi era, ieri, de 132 centimetri, cu patru centimetri în plus faţă de ziua precedentă.
Conform convenţiilor internaţionale la care România este parte, AFDJ Galaţi trebuie să asigure pe sectorul maritim al Dunării o adâncime a şenalului navigabil de cel puţin 24 de picioare (7,32 metri). Pe sectorul fluvial, adâncimile minime pentru navigaţie sunt de 2,5 metri.
Chiar dacă au fost demarate aceste lucrări de dragaj, insula apărută pe Dunăre în dreptul Galaţiului va rămâne o perioadă în peisaj, până la creşterea cotelor fluviului. Asta pentru că, pe de o parte, formaţiunea respectivă este în afara şenalului navigabil, iar pe de altă parte, orice încercare de îndepărtare a acesteia ar necesita nu numai un efort tehnic însemnat, dar ar duce şi la distrugerea ecosistemului care s-a format în zonă.
