La nivelul administrației municipale, se pregătesc câteva decizii menite să vină în sprijinul sportului gălățean, fiind vorba de trei proiecte iniţiate de consilierul local Paul Găvănescu. Două dintre aceste proiecte se referă la două baze sportive, iar de aprobarea şi punerea lor în aplicare ar beneficia cei care practică tenisul şi atletismul. Nevoile celor care practică aceste sporturi îi sunt destul de bine cunoscute iniţiatorului, în vârstă de 41 de ani, fost atlet şi totodată părinte al unei promiţătoare tinere jucătoare de tenis, Lavinia Găvănescu (11 ani, locul 10 în clasamentul naţional al fetelor sub 12 ani). Subiectul îl reprezintă două săli, cea de atletism (zona Sălii Sporturilor "Dunărea") şi cea de tenis de lângă stadionul "Zoltan David" (ex-"Ancora"), spre fostul cartodrom.
Tenis, în sălile din şcoli
Cele două baze sunt în proprietatea Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) şi în administrarea Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport (atletism), respectiv, CSM Dunărea (tenis). Ambele baze sunt într-o stare precară, iar acum se doreşte preluarea în patrimoniul municipalităţii, renovarea şi readucerea lor în circuitul sportiv. Ambele săli sunt necesare în principal pentru antrenamente în timpul sezonului rece, când nu prea mai sunt în oraş alte alternative.
La tenis, pe terenurile din Mazepa ale clubului "Dacia" se mai ridică iarna un "balon", dar cu posibilităţi mici de încălzire, mai este o sală cu un singur teren, construită de Arcada, şi în rest nimic, în condiţiile în care cea de lângă Turnul de televiziune a fost scoasă din uz. Astfel, s-a ajuns ca antrenamentele să se facă în sălile de sport ale unor şcoli, pe suprafeţe improprii, aşa cum, spre exemplu, este cazul sportivilor de la Viva Tenis Club, care merg deseori să se pregătească la Şendreni.
Atletismul, iarna, doar prin zăpadă
La atletism, lipsa unei săli funcţionale este o durere mare, de foarte mulţi ani, a antrenorilor, care sunt nevoiţi în fiecare iarnă să facă pregătirea sportivilor în aer liber, prin zăpadă şi deseori pe suprafaţe acoperite de gheaţă. Unica astfel de sală, cea din Complexul "Dunărea" (lângă ceea ce a fost Bazinul olimpic), este într-o stare deplorabilă, şubredă, astfel că foarte puţini se mai încumetă să intre pentru antrenamente acolo, iar dacă o fac, intră pe propria semnătură, pentru că sala nu întruneşte condiţiile de siguranţă şi nu mai are de mult avizele necesare în acest sens. Sala de atletism aparţine Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport, instituţie în subordinea MTS, iar directorului acesteia, Anamaria Vasiliu, ne spunea, în urmă cu aproape patru ani, că există un proiect de modernizare, încă din 2009, dar banii n-au mai venit niciodată. "Au fost discuţii de modernizare. Există proiect făcut, studiu de fezabilitate, încă din 2009. Noi facem demersuri în fiecare an pentru modernizarea sălii. Nu suntem eligibili pentru fonduri europene, aşa că subvenţiile de la stat sunt singura posibilitate, dacă nu se ajunge la o asociere cu Primăria Galaţi", ne declara Anamaria Vasiliu, în februarie 2014, cuvinte care sunt de actualitate şi astăzi.
Aşa arăta sala de atletism în 2014 (nu s-a schimbat nimic până astăzi):
Ambele proiecte se doresc a fi puse în practică în mare parte prin accesarea de fonduri europene, conform consilierului local Paul Găvănescu. Au fost depuse la registratura Primăriei în noiembrie, iar iniţiatorul speră să intre spre aprobare în şedinţa Consiliului Local din această lună, pentru a putea începe cât mai repede procedurile de preluare de la MTS. Însă, un termen de începere a lucrărilor este greu de estimat, pentru că lucrurile se mişcă foarte greu, exemplul edificator fiind cel al Bazinului olimpic. În acest caz, în aprilie anul curent, Marius Dunca, ministrul Tineretului şi Sportului, promitea, într-o conferinţă de presă, că într-o lună se va rezolva preluarea bazinului de către municipalitate, dar nici până acum nu a fost confirmată efectuarea acestui pas important.
Motivarea juniorilor medaliaţi
Cel de-al treilea proiect, dacă se va ajunge la aprobarea şi punerea lui în practică, este unul de maximă importanţă, putând să aibă ca efect reducerea substanţială a fenomenului de pierdere a tinerilor sportivi cu mare potenţial, din lipsa de motivaţie materială. Concret, se doreşte premierea de la bugetul local a sportivilor de la nivel de copii şi juniori, cu potenţial demonstrat prin performanţe, astfel încât să se suplinească, fie doar şi parţial, faptul că sunt multe cazuri în care aceştia nu primesc sprijin financiar din partea nimănui, "nici măcar de la cluburile de care aparţin, din motive obiective uneori, ştiindu-se faptul că veniturile cluburilor scad de la an la an", conform iniţiatorului acestui proiect. "Propun acest proiect de hotărâre prin care să premiem de la bugetul local toţi sportivii nivel de copii şi juniori, medaliaţi la campionate naţionale, balcanice, europene, mondiale sau Jocuri Olimpice, pe parcusul unui an. Consider că acesta este un mod autentic de sprijinire a performanţei sportive din partea autorităţilor locale, prin care am reduce, printre alte efecte, fenomenul de renunţare la sportul de performanţă încă din anii junioratului, din cauza condiţiile precare. Cât de cât, să le oferim cadrul motivaţional pentru a continua", a precizat Paul Găvănescu.
În proiect, încredinţat spre finalizare "aparatului de specialitate din Primărie", este precizat şi cuantumul premierilor. La copii sub 12 ani, pentru un titlu de campion naţional sau balcanic se doreşte premierea cu 4.000 de lei la sporturi individuale şi 7.000 de lei la cele de echipă, ajungându-se la 6.000 de lei, respectiv, 10.000 lei, la titlurile de campioni europeni sau mondiali. La juniori, un titlu de campion naţional sau balcanic ar urma să fie premiat cu 6.000 de lei la individual (dublu la echipă), iar aurul european sau mondial cu 10.000 de lei la individual şi 16.000 de lei la echipe. Pentru medalii de argint şi bronz, sumele sunt mai mici (între 2.500 şi 12.500 lei).
"Un aspect destul de important este şi faptul că premierea să i se facă direct sportivului, nu prin intermediului clubului, pentru a elimina suspiciunile şi a fi siguri ca performerul beneficiază din plin. Este mai mult de lucru aici, pentru integrarea perfectă în cadrul legislativ, astfel că va dura ceva mai mult faţă de celelate două proiecte până să intre spre aprobarea Consiliului Local", a mai spus Găvănescu.
Boxul, sportul campionilor pierduţi
Proiectul premierii juniorilor medaliaţi este văzut drept "salvator" de către antrenorul emerit Costel Burlacu, de la secţia de box a CSM Dunărea, cel care a avut de pătimit poate cel mai mult din tot sportul gălăţean, din cauza lipsei motivaţiei materiale a sportivilor săi. Munceşte bine, dovadă stând cele 33 de medalii obţinute la Campionatele Naţionale şi "Cupa României" pentru cadeţi şi juniori. Însă, munceşte în van, pentru că nici măcar pe unul nu l-a apucat vârsta senioratului în sala de box. "De la club, sportivii nu primesc mai nimic, iar când ajung pe la 17-18 ani realizează că, dacă se dedică în totalitate boxului de mare performanţă, nu vor avea din ce să trăiască, nici nu mai vorbim de echipament sau vitaminizare. Aşa că se lasă de box, deşi au mari perspective în ring. Motivaţia prin aceste premieri de la Primărie ar putea fi salvarea noastră", a mărturisit Costel Burlacu.
Prin punerea în practică a acestui proiect, ar putea fi menţinuţi în sportul de performanţă pugiliştii medaliaţi în ultimii doi ani: Gabriel Bâţu (aur în 2016 şi 2017), Iulian Bârsănescu, Robert Ioviţă, Remus Micu, Dragoş Radu, Ştefan Tănasă, Nicolae Brudaru şi Gabriel Munteanu.
