Mutilat de săpături şi de construcţii parazitare, îngropat în bălării şi gunoaie, ignorat zeci de ani, situl arheologic Tirighina-Barboşi, monument istoric de importanţă naţională, va fi pus în valoare până în anul 2020, graţie finanţării europene câştigate de Primăria municipiului Galaţi. În condiţiile în care, în noiembrie 2016, a ratat şansa de a intra în cursa pentru banii europeni pentru că i-a lipsit un aviz, municipalitatea a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a convinge Ministerul Culturii că situl de la Galaţi ascunde comori care merită scoase la lumină. În urma cercetărilor arheologice preventive, finanţate de la bugetul local, opinia arheologilor a fost că, după Sarmizegetusa, situl Tirighina - Barboşi ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic! Toate acestea i-au permis Primăriei să obţină avizele necesare, iar pe 22 decembrie 2017 să depună cererea de finanţare, în cadrul unui nou apel de proiecte. Pe 18 decembrie 2018, a fost semnat contractul de finanţare, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, a proiectului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi". Pentru că n-are timp de pierdut, Primăria a scos deja la licitaţie realizarea proiectului tehnic şi aşteaptă ofertele până pe 22 ianuarie.
La intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, în dosul unor construcţii dezafectate şi ruinate, la mai puţin de un kilometru de groapa de gunoi a oraşului, se află situl arheologic Tirighina - Barboşi. Niciun indicator nu anunţă că acolo ar fi un monument istoric de importanţă naţională. Complexul arheologic, cuprinzând cetăţuia dacică (dava), castellumulul şi castrul, aşezarea civilă şi necropola, constituie cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei. Rezervaţia arheologică se suprapune peste o alta, paleontologică: fosile de moluşte de acum 400.000 de ani!
Arc peste timp
Complexul de fortificaţii romane de la Barboşi este format dintr-o davă dacică suprapusă de un Castellum roman, delimitate de dealul Tirighina. Din antichitate, până târziu în epoca medievală, a fost un nod de comunicaţie pe drumul care venea din Tyras (Cetatea Albă) şi mergea pe valea Siretului şi Trotuşului spre Breţcu în Dacia.
Prima menţiune a cetăţii i se datorează cronicarului şi umanistului Miron Costin – „Şi acei cetăţi îi zic Gălăţenii Gherghina” - care, în „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă Încoace…” relatează despre folosirea materialului de construcţie extras de aici, inclusiv inscripţii latine, pentru ridicarea Bisericii Precista din Galaţi, o inscripţie din marmură dedicată Împăratului Traian ajungând la Iaşi, în timpul domniei lui Duca Voievod.
Dimitrie Cantemir identifică ruinele cu anticul „Caput Bovis” - „Capul Boului”, capitala Moldovei, al cărei simbol heraldic era capul de zimbru.
Prima referinţă istorică străină imprimată privind ruinele de la Tirighina – Barboşi, consemnată în 1804, se datorează francezului F.D. Aynes, într-un dicţionar universal de geografie antică şi modernă.
Prin poziţia sa geografică, un adevărat „cap de pod al Moesiei Inferioare”, fortificaţia de la Barboşi a stat permanent în atenţia cercetătorilor.
Aproape de colaps
Încă de la 1836, profesorul ieşean Gheorghe Săulescu - cel care, mânat de scrierile lui Dimitrie Cantemir şi Grigore Ureche, a efectuat primele cercetări aici - constata cu tristeţe că fostul castellum, castrul roman şi oraşul de la poalele acestor fortificaţii, constituiau cariera de piatră a Galaţiului şi a Brăilei. Extinderea localităţii Barboşi, construirea căii ferate peste aşezarea civilă romană, cu piatră şi pământ dislocate din sit, ridicarea popasului turistic (acum abandonat) şi nepăsarea autorităţilor de după ’90 au adus monumentul în stare de precolaps.
Conform legii, Primăria Galaţi a avut permanent obligaţia de a delimita, semnaliza, proteja, conserva şi asigura paza monumentelor istorice aflate în proprietatea sa, deci şi a sitului Tirighina-Barboşi. Din păcate, nu numai că n-a făcut nimic, dar a aprobat, de-a lungul timpului, lucrări care au distrus monumentul. Dovadă ce spun acum arheologii: "construcţiile recente din imediata vecinătate a sitului au produs distrugeri iremediabile complexului arheologic".
Şi totuşi, în arhiva Consiliului Local, am descoperit Hotărârea nr. 688 din 19 decembrie 2003, care prevedea "Împrejmuirea şi demolarea construcţiilor de la piciorul castrului roman de la Tirighina-Barboşi", hotărâre neaplicată vreodată.
"SOS Tirighina-Barboşi"
Aşa se numea Memorandumul semnat pe 1 octombrie 2009, pe promontoriul de la Tirighina, de autorităţile locale şi şefii instituţiilor de cultură. Un document care-şi propunea să "redea situl arheologic românilor", stabilind măsuri clare de protejare şi valorificare a monumentului istoric. Cu toate acestea, în august 2010, la Tirighina se juca paintball, situl fiind plin de pete şi bile colorate. În mai 2013, Direcţia pentru Cultură reclama executarea, fără autorizaţii, a unor excavaţii în sit, iar Poliţia Locală răspundea că au fost "persoane neidentificate care căutau fier vechi".
Abia în primăvara anului 2014 au avut loc două acţiuni de ecologizare a sitului, fiind strânse, cu ajutorul voluntarilor, peste 160 de tone de deşeuri, adunate acolo în 24 de ani!
Profitând de curăţenie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a iniţiat şi organizat "Antiquitas Rediviva", manifestare devenită festival anual, prin care, cu ajutorul asociaţiilor de reconstituire istorică, antichitatea a fost readusă la viaţă, prin spectacole care au atras mii de gălăţeni.
În octombrie 2014, la vernisajul expoziţiei "Danube Limes Day", organizată în vederea introducerii castrului roman în acest proiect internaţional şi pe lista tentativă UNESCO, Direcţia pentru Cultură a primit un răspuns tranşant de la reprezentantul Institutului Naţional al Patrimoniului: "Nu se poate vorbi de o includere pe lista tentativă UNESCO a sitului arheologic atâta timp cât zona arată aşa cum arată!".
Primăria a spus "hop", dar n-a sărit pârleazul
Pe 26 iulie 2016, Primăria Galaţi a organizat conferinţa de prezentare a proiectului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi", iar două zile mai târziu, Consiliul Local a votat documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei pentru care se urma să fie solicitată finanţare europeană.
"Sperăm ca, până la 15 noiembrie, cererea să fie acceptată, şi - cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Ministerului Fondurilor Europene - poate până în februarie se semnează contractul de finanţare", declarau, la acel moment, optimiste, autorităţile. Din păcate, n-au reuşit să depună nici măcar cererea. "Am primit aviz negativ. Ministerul Culturii nu-l consideră de importanţă istorică! Cred că e un proiect care moare în faşă", declara, în noiembrie acelaşi an, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.
Proiectul fusese avizat favorabil de Comisia Naţională de Arheologie, dar nu a primit şi avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Motivaţia? "Nu există bază de proiectare, în sensul că mai întâi trebuie făcută o cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare şi valorificare".
Cercetare arheologică de 305.830 de lei
După o primă licitaţie anulată, municipalitatea a reuşit, pe 31 martie 2017, să atribuie contractul în valoare de 305.830 de lei cu TVA, pentru cercetări arheologice preventive la Tirighina-Barboşi. Şi astfel, municipalitatea şi Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" şi-au dat mâna în încercarea de a obţine avizul Comisiei Monumentelor Istorice. Şi au reuşit!
"Reputaţi arheologi, conduşi de prof. dr. Florin Topoleanu, ne-au spus, după primele săpături, că după părerea lor, după situl arheologic de la Sarmizegetusa, acesta ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic. Am crezut că ne fac un compliment, dar, pe măsura descoperirilor făcute şi mai ales a prezentării arheologilor, se pare că, într-adevăr, are o relevanţă foarte mare", spune managerul de proiect, Costel Hanţă, şef Serviciu Proiecte şi Finanţări Externe în cadrul Primăriei Galaţi.
Situl arheologic Tirighina-Barboşi cuprinde, pe un teritoriu de circa cinci hectare, o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/aşezare dacică, castellum, castrum, aşezare romană, necropolă romană de incineraţie şi inhumaţie). Cercetările arheologice din 2017 au pus în lumină o configuraţie inedită a acestor complexe, care reprezintă un punct de pornire în strategia de valorificare şi conservare a sitului arheologic.
În cadrul structurilor dezvelite, se evidenţiază o structură octogonală amplasată relativ central pe suprafaţa platoului Dealului Tirighina, iar un fragment de pavaj, al cărui contur pare să se desfăşoare circular în jurul edificiului octogonal, se mai păstrează pe latura nordică. În zona estică a platoului, au fost dezvelite o serie de structuri care surprind fragmente de zidărie, pavaje şi amenajări, printre care şi un canal delimitat de cărămizi.
Proiectul Primăriei propune, acum, pe lângă conservarea, restaurarea şi protejarea construcţiei din centrul zonei înalte, restaurarea traseului zidului de delimitare/fortificare, conservarea şi protejarea amprentelor utilizării zonei în secolele II – III, cu păstrarea ruinei bisericii şi aşa-numitului Turn de colţ care reprezintă, în cadrul modernizării, un mod de raportare la istoria locului.
Trebuie spus că săpăturile arheologice s-au realizat pe o suprafaţă de 800 de metri pătraţi din cadrul sitului, şi, pe lângă zidurile turnului central al castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, şi ziduri de incintă ale castrului roman, au mai fost descoperite locuinţe romane, precum şi un bogat material ceramic şi numismatic (vase ceramice, vase de sticlă, obiecte de metal - unelte, arme, podoabe, monede etc).
Reuşită
Pe baza descoperirilor făcute, s-a reuşit obţinerea avizelor şi depunerea cererii de finanţare în cadrul în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/SUERD/1, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5. Pe 18 decembrie 2018, a fost semnat contractul de finanţare de 15.416.890 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145 de lei. Restul este contribuţia asumată de municipalitate, o sumă consistentă pentru că o serie întreagă de lucrări, precum realizarea drumului de acces şi parcările, nu sunt eligibile pe fonduri europene.
"Această finanţare este o mare realizare, reprezintă un bun început de promovare a obiectivelor culturale şi turistice pe care Galaţiul le are. Este meritoriu ce au reuşit Primăria municipiului Galaţi şi echipa domnului primar, pentru că nu se ştie când vor mai fi disponibile aceste resurse financiare! Ne aşteptăm ca, după finalizare, proiectul să aducă venituri, măcar pentru a se autosusţine! Îmi doresc să vin la inaugurare, indiferent dacă voi mai fi în poziţia asta sau nu", a declarat ieri, la conferinţa de prezentare a proiectului european, Luminiţa Mihailov, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.
"Graţie acestui proiect, situl arheologic va fi restaurat, dotat şi pus în valoare, va avea muzeu de sit şi centru de informare, va găzdui expoziţii permanente şi temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale. Vom pune astfel, pentru prima dată, acest sit arheologic de importanţă naţională pe harta turistică şi culturală", a subliniat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.
Proiectul trebuie implementat până la data de 31 octombrie 2020, motiv pentru care Primăria a lansat deja licitaţia pentru realizarea proiectul tehnic, a caietului de sarcini şi a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Ofertele sunt aşteptate până pe 22 ianuarie, valoarea estimată a contractului este de 314.230 de lei cu TVA, iar criteriul de atribuire - preţul cel mai scăzut.
Ce se va realiza
"Cine a fost în Creta, la Palatul lui Minos, poate îşi aduce aminte ce s-a făcut acolo, este vorba de realizarea unor pasarele, a unor zone acoperite cu sticlă", a dezvăluit Costel Hanţă din soluţiile tehnice avute în vedere în cadrul proiectului.
Principalele lucrări ce vor fi executate vizează, în primul rând, conservarea, restaurarea şi valorificarea vestigiilor arheologice, protejarea zonelor reprezentative şi a amprentelor utilizării zonei în secolele II-III. Vor fi realizate un muzeu de sit, un centru de informare şi trei construcţii uşoare cu rol de protecţie a unor vestigii antice descoperite şi pasarele. Vor fi amenajate trasee tematice, circuite pietonale, zone de odihnă, de belvedere, dar şi pentru mici întâlniri şi spectacole.
De pildă, în partea de nord a parcelei, pe locul ruinelor contemporane, va fi realizată o construcţie nouă, necesară pentru prezentarea bogatului patrimoniu arheologic recoltat de-a lungul vremii din sit.
Amenajările exterioare vor fi sugestii ale configuraţiei istorice. Aşa se face că, de-a lungul amprentei laturii nordice a castrului, este propusă realizarea unei denivelări din pământ vegetal care să sugereze linia de apărare istorică. Urmând aleile din pământ stabilizat, cu pante line, alternate de trepte din bârne de lemn, vizitatorul va putea înţelege stratificaţia specială a sitului arheologic, de la primele forme de locuire, în perioada Latene, până la părăsirea cetăţii la începutul epocii romane târzii. Conform proiectului, pe platoul castellumului, cercetarea arheologică fundamentală trebuie să continue în ritm normal, pe parcursul mai multor campanii de cercetare, oferind astfel încă un element de atracţie în paralel cu vizitarea sitului. Urmând traseul, vizitatorul va ajunge în zona special amenajată cu bănci din scândură, pentru întâlniri şi spectacole.
Toate acestea, odată realizate, ar putea pune Galaţiul şi situl arheologic Tirighina Barboşi pe harta turistică a iubitorilor de istorie.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Foto: Iulia Kelt şi arhiva ziarului "Viaţa liberă"
