Pentru unii - monument istoric de importanţă regională, pentru alţii - doar o ghenă de gunoi. Aşa poate fi descrisă situaţia Cavoului Roman, care anul trecut le-a oferit arheologilor o surpriză extraordinară: descoperirea unui mic tezaur format din 20 almandine şlefuite (pietre semipreţioase de culoare roşu - rubiniu, din categoria granatelor) şi 30 de fragmente de foiţă de aur. Dovezi care atestă că monumentul funerar este mult mai vechi decât fusese iniţial datat - secolul al IV-lea după Hristos - şi unicat prin tipologia lui. Protejat sub un cort special şi îngrădit cu panouri metalice, lângă care a fost amplasată şi o cabină de pază, monumentul funerar serveşte, în continuare, ca platformă de depozitare a gunoaielor. Dovadă sacii cu resturi menajere azvârliţi peste gard sau lăsaţi lângă împrejmuire, care se iţesc din zăpadă. În vremea asta, Primăria municipiului Galaţi analizează ofertele depuse în cadrul licitaţiei lansate pentru servicii de proiectare, faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul "Punerea în valoare a sitului arheologic Cavoul Roman". Intenţia autorităţilor este de a amenaja aici un mic muzeu de sit, cu "desfiinţarea construcţiilor provizorii pentru punerea în operă a proiectului", după cum se specifică în caietul de sarcini al licitaţiei.
Primăria pare convinsă că situl Tirighina-Barboşi - pentru care a obţinut finanţarea europeană - şi Cavoul Roman de pe strada Oţelarilor pot fi integrate într-un scenariu concret de valorificare a acestor puncte de interes arheologic în ansamblul urban al Galaţiului. Strategia de dezvoltare a municipiului Galaţi 2016-2020 prevede "Punerea în valoare a patrimoniului istoric şi a monumentelor prin conservare şi restaurare", iar ca măsură de valorificare a turismului cultural-istoric - "Conceperea unor circuite/trasee tematice de vizitare în oraş". Tocmai de aceea, administraţia locală a scos la licitaţie un contract cu valoarea estimată de 220.150 de lei cu TVA, pentru realizarea documentaţiei necesare punerii în valoare a sitului arheologic Cavoului Roman, iar în prezent analizează ofertele depuse.
Ce se doreşte
În opinia autorităţilor, realizarea unor amenajări peisagistice de tipul "parc arheologic" şi "muzeu de sit" sporesc atractivitatea ruinelor descoperite, prin prezentarea artefactelor care, expuse într-un muzeu obişnuit, nu i-ar părea vizitatorului la fel de spectaculoase.
Conform caietului de sarcini, obiectivele generale ale proiectului "Punerea în valoare a Cavoului Roman" sunt conservarea şi restaurarea monumentului istoric, dar şi interpretarea şi prezentarea lui prin înglobarea într-un muzeu de sit. Exact ceea ce propuneau arheologii în vara anului trecut.
Dezinteres şi gunoaie
După ce a fost ignorat timp de 40 de ani, Cavoul Roman a fost scos la propriu de sub gunoaie, graţie cercetărilor arheologice preventive finanţate de Primărie şi realizate de Muzeul de Istorie "Paul Păltănea", în primăvara anului 2018.
"A trebuit să evacuăm zeci de camioane de resturi menajere, de pământ şi moloz, până să ajungem la resturile Cavoului Roman", dezvăluia, la acel moment, arheologul Gabriel Jugănaru, şeful şantierului arheologic.
Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă", Cavoul Roman, înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului, a fost descoperit în decembrie 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor din cartierul Micro 21. După cercetările desfăşurate atunci de arheologul Mihalache Brudiu, a existat un proiect pentru amenajarea unui muzeu de sit, dar lucrurile s-au oprit şi s-a decis "conservarea in situ". Monumentul a fost reîngropat şi s-a turnat o placă de beton deasupra, peste care s-a amenajat un punct de colectare a gunoaielor şi o parcare.
Descoperiri uluitoare
Anul trecut, arheologii au scos la lumină ce-a mai rămas din impresionantul monument funerar de tip hypogeu (construcţie îngropată): ziduri groase, construite din piatră adusă din zona munţilor Măcin - şist verzui nefasonat, legat cu mortar roman, care prezintă particularităţi. Se pare că, la un moment dat, constructorii au dublat grosimea zidurilor, tocmai pentru a putea consolida structura, în vederea susţinerii bolţii din care s-au mai descoperit acum câteva blocuri. Peste toată construcţia fusese ridicat un tumul, o movilă distrusă în 1964, când s-a făcut nivelarea zonei pentru extinderea cartierului Dunărea.
Tencuiala interioară a celor două camere descoperite, pictată cu roşu, are caracteristici spectaculoase. Dar cea mai importantă descoperire s-a făcut în zona centrală a camerei mici, într-o mică groapă: un mic tezaur format din foiţe de aur, decorate cu diverse motive geometrice, şi 20 de almandine: "Sunt nişte pietre semipreţioase roşu-rubiniu, din categoria granatelor, care se foloseau ca piese de montură la inele, broşe şi pandantive, în antichitate. Faptul că ele au fost depuse intenţionat într-un loc ascuns dovedeşte că au avut o misiune certă: au făcut parte din bagajul din lumea de dincolo al defunctului care fusese îngropat acolo cu mari onoruri", dezvăluia, la acel moment, arheologul Gabriel Jugănaru. Pietrele sunt finisate, pregătite pentru a fi încastrate în monturi, iar foiţele de aur au decorat, probabil veșmintele defunctului, fiind aplicate peste unele accesorii vestimentare.
Mormânt contemporan cu castrul de la Barboşi
"Toate aceste elemente pe care le-am descoperit în Cavoul Roman ne-au determinat să propunem o datare cuprinsă între a doua jumătate a secolului al II-lea şi a doua jumătate a secolului al III-lea după Hristos, deci în plină dezvoltare a lumii romane aici, la Dunărea de Jos. Acest mormânt este contemporan cu ceea ce se întâmpla la Barboşi, castellumul de la Barboşi, cu castrul de la Barboşi, cu necropola şi cu aşezarea civilă, deci toate făceau parte din peisajul arheologic al acestei zone", spunea Gabriel Jugănaru, subliniind că monumentul este unicat prin tipologia şi cronologia lui.
Concluzia? "Cavoul Roman de la Galaţi este, din câte am investigat noi până acum, cel mai timpuriu monument de acest fel descoperit în lumea romană din zona aceasta. Pe de altă parte, are şi un specific militar, pe care noi l-am dedus din piesele descoperite aici, în 1974, de profesorul Mihalache Brudiu. Nişte părţi componente - opritoare din os - ale unui arc de tip reflex, pe care romanii îl foloseau la scară largă, arc care îşi are originile în Asia Centrală, fiind adus în zonă la noi de către sarmaţi. Mai avem nişte mici catarame din argint, care se foloseau pe harnaşament. Toate ne fac să credem că mormântul i-a aparţinut unui comandant militar din perioada de maximă dezvoltare a zonei Barboşiului", sublinia arheologul.
Demolări şi amenajări
În perioada comunistă, descoperirea Cavoului Roman a fost un motiv să se renunţe la ridicarea blocului D15, fiind construite doar blocurile D14 şi D16. În perioada 1992-1994, pentru că legislaţia privind protejarea monumentelor istorice era deficitară, Primăria Galaţi a autorizat construcţii cu caracter provizoriu în zona sitului: o baterie de garaje şi câteva chioşcuri, devenite astăzi imobile cu etaj şi mansardă.
Toate acestea apar acum în caietul de sarcini al licitaţiei pentru punerea în valoare a monumentului funerar. "În frontul dinspre Oţelarilor sunt ridicate mai multe construcţii temporare sau provizorii - şase societăţi comerciale, două chioşcuri, iar pe latura nord-estică, paralelă cu blocul D16, o baterie de garaje. (...) Construcţiile temporare şi provizorii trebuie desfiinţate pentru punerea în operă a proiectului", se specifică, negru pe alb, în caietul de sarcini. Pe lângă sistematizarea terenului, lucrări de drenare, de protecţie a suprafeţelor, vor mai fi necesare "pregătirea amplasamentului, realizarea unor fundaţii speciale, eventuale studii de teren suplimentare şi chiar o cercetare arheologică preventivă extinsă".
Foto: Anca Melinte
Tumulul va fi reconstituit
Pentru punerea în valoare a monumentului istoric, autorităţile gălăţene au folosit ca reper proiectul "Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu", derulat de Consiliul Judeţean Constanţa. Tocmai de aceea îşi doresc, pe lângă conservarea şi restaurarea vestigiilor găsite, pe o suprafaţă de 58,5 metri pătraţi, realizarea unei construcţii de protecţie - cupolă din pânză de beton acoperită cu strat vegetal - care va putea recompune această secvenţă a peisajului funerar roman.
Construcţia, de 450 metri pătraţi, va avea un dublu rol: protejarea vestigiilor arheologice, sensibile la factorii climatici, dar şi sugerarea volumului tumulului (movila de pământ) care a existat deasupra cavoului. "Amprenta la sol şi volumul mare al structurii tumulare originare, sugerată de noua construcţie de protecţie, va prilejui adăpostirea unui spaţiu expoziţional destinat prezentării necropolei tumulare", se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.
De asemenea, se va realiza şi o construcţie anexă - pentru utilaje şi instalaţii - care va trebui să se subordoneze volumului tumular al construcţiei de protecţie, o amplasare subterană sau parţial subterană fiind de preferat. Iar "amenajarea peisagistică va urmări prin plantaţii înalte izolarea, sublinierea şi particularizarea acestui fragment conservat al necropolei romane în cadrul oraşului", specifică documentaţia licitaţiei.
Vor mai fi amenajate o expoziţie exterioară, parcarea muzeului de sit, un drum de acces auto, dar şi asigurarea utilităţilor necesare atât pentru clădirea de protecţie/ muzeu de sit, cât şi în spaţiile conexe. Pentru că descoperirea unei ţevi peste latura de vest a zidului a îngreunat lucrările arheologilor anul trecut, Primăria cere acum ca reţelele existente în zonă să fie identificate şi deviate, în cazul în care se vor intersecta cu propunerile din proiect.
Termen: 90 de zile
Misiunea proiectantului care va câştiga licitaţia va fi să realizeze studiul de fezabilitate, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu, cu toate avizele/acordurile şi expertiza solicitate prin certificatul de urbanism. De asemenea, va prezenta soluţia de punere în valoare a Cavoului Roman în comisia tehnico-economică a municipiului Galaţi şi va asigura asistenţa tehnică pe perioada derulării procedurii de achiziţie a contractului de proiectare. Termenul pentru elaborarea şi predarea a documentelor este de 90 de zile. În plus, proiectantul îşi asumă obligaţia de a reface documentaţia de câte ori i se va cere.
De unde bani
Primăria nu are, în prezent, o estimare a costurilor necesare pentru tot ceea ce îşi doreşte să realizeze la Cavoul Roman. Însă susţine în caietul de sarcini al licitaţiei că "principalele surse de finanţare vizate sunt finanţările europene prin programele de cooperare transfrontalieră, interregională, transnaţională, bugetul de stat". Şi precizează că "obiectivele de investiţii propuse sunt o componentă a proiectului HistoryAnciv - Conservarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric în România şi Republica Moldova, depus spre finanţare în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Moldova 2014-2020".
"Dacă nu vom găsi un partener, cu siguranţă vom aloca fondurile necesare de la bugetul local pentru a pune în valoare şi Cavoul Roman, care este necesar să fie redat gălăţenilor şi inclus într-un circuit turistic aşa cum poate nu a avut până acum Galaţiul", a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.
