Vestea că lucrările de amenajare din centrul oraşului au scos la lumină şinele tramvaiului care odinioară ocolea statuia lui Costache Negri din fosta Piaţă Regală, coborând spre Port, a stârnit o adevărată furtună pe Facebook. Mai mult, Asociaţia "Galaţi, oraşul meu", prin vocea preşedintelui său de onoare, Bogdan-Radu Brînzan, s-a grăbit să ceară păstrarea acestora pe o anumită porţiune, acoperite cu sticlă, în locul pavajelor, montarea unor panouri explicative şi valorificarea lor turistică.
Pentru a înţelege cu exactitate ce anume s-a găsit şi în ce măsură poate fi salvat şi pus în valoare, am discutat cu Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, care, alături de arheologi, a mers la faţa locului de îndată ce muncitorii au descoperit vechile şine de tramvai.
Ce a fost odinioară
"În perioada interbelică, zona respectivă era cunoscută drept Piaţa Regală - un fel de Place de l'Étoile parizian - din care porneau şase străzi şi în mijlocul căreia, de la 1912, se afla statuia lui Costache Negri. Pe lângă această statuie, dinspre strada General Berthelot, astăzi Nicolae Bălcescu, venea traseul unui tramvai care mergea pe strada Braşoveni către Port.
În august 1944, minarea clădirilor de către armata germană aflată în retragere şi apoi bombardarea oraşului de către armata sovietică înainte ca aceasta să intre în Galaţi au distrus, practic, centrul oraşului şi Piaţa Regală, lăsând totul într-o mare ruină", ne-a povestit Marius Mitrof.
Potrivit reprezentantului Direcţiei pentru Cultură, în 1945, după încheierea războiului, încercările proprietarilor de clădiri de a-şi reconstrui imobilele au fost sortite eşecului, administraţia motivând că zona centrală urmează să fie sistematizată.
Ce-a mai rămas
"În 1956, a urmat construirea blocurilor pe care le vedem astăzi, iar toate acele ruine au fost rase şi tot ceea ce însemna construcţie şi infrastructură din perioada interbelică a fost demontat şi distrus. Asta înseamnă şi că acele linii de tramvai au fost scoase.
Şi, pentru că viitoarele blocuri trebuiau să aibă un teren stabil, s-au pregătit fundaţiile, iar în pământul de umplutură, pe lângă pavajul vechii Pieţe Regale, format din piatră cubică, au fost introduse, pentru stabilitatea terenului, şi bucăţi de şină de tramvai", spune Marius Mitrof.
Mai mult, atrage atenţia reprezentantul Direcţiei pentru Cultură, în urma sistematizării din 1956, s-au păstrat cele trei artere principale - Republicii (Domnească), Nicolae Bălcescu şi Brăilei - prin modificarea uşoară a direcţiilor acestora şi prin lărgirea profilului transversal, astfel încât, astăzi, cu greu s-ar putea stabili cu exactitate unde se afla Piaţa Regală şi care era configuraţia iniţială a străzilor.
Ce s-a găsit acum
Când au fost anunţaţi că s-au găsit şine de tramvai, reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură şi arheologii s-au grăbit să ajungă la faţa locului, sperând că vor vedea măcar o porţiune de cale de rulare sau măcar două şine de tramvai paralele. Şi chiar se gândeau la sistarea lucrărilor şi la o soluţie de marcare a acestora pe paviment, aşa cum s-a făcut, de pildă, pe strada Mihai Bravu.
"Ceea ce s-a descoperit, practic, nu sunt decât bucăţi rupte şi aruncate de-a valma în pământul de umplutură, nu traseul liniei de tramvai. În acest amalgam, s-au observat şine de dimensiuni înguste, care probabil că au făcut parte din vechea infrastructură de transport a tramvaielor din zonă, amestecate sau sudate cu şine late, pe care le vedem şi astăzi. Pe una dintre şine este chiar ştanţat anul 1952", ne-a explicat Marius Mitrof.
Rămâne de văzut ce alte surprize ar putea scoate la lumină continuarea lucrărilor de amenajare a centrului oraşului.
Foto 1 - iIagine din colecţia Adrian Zăinescu, puse la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi. Foto 2 şi 3 - Şinele descoperite, imagini puse la dispoziţie de Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi
