Barajul cu lac de acumulare de la Suhurlui, finalizat în proporţie de aproape trei sferturi de comunişti şi lăsat în paragină după decembrie 1989, ar fi rezolvat problema irigaţiilor pentru aproape jumătate din comunele judeţului Galaţi, cele din Câmpia şi Podişul Covurluiului. Au fost zeci de milioane de euro (în moneda actuală) investite de vechiul regim, mii de oameni au muncit... degeaba, pentru că, după Revoluţie, totul a fost lăsat de izbelişte, iar singurii care s-au bucurat de acest lucru au fost hoţii de fier vechi.
"Din vechiul sistem a rămas tot vechiul sistem, numai că s-a mai modernizat pe ici, pe colo, s-au făcut proiecte pe staţii, cum este şi aceasta. Cine a avut curaj, a făcut proiecte pe fonduri europene, cine nu...", spune Gheorghe Ifrim, şeful Federaţiei Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) Câmpia Covurlui, pe care l-am întâlnit la staţia OUAI Negrea, lângă Schela.
Staţia OUAI Negrea este una din puţinele din judeţ modernizate pe Măsura 1.2.5. şi care deserveşte 2.200 de hectare. "Pe proiecte europene, nu se dă mai mult de un milion de euro. Am reuşit şi am modernizat staţia pe partea electrică şi agregatele de pompare şi am mai făcut 5.000 de metri de conductă îngropată, din totalul 30.000 de metri liniari. Urmează etapa a doua, pe Măsura 4,3, care este câştigată, doar pentru conducte îngropate şi ajungem astfel la aproximativ 65-70 la sută din suprafaţă modernizată, complet nouă. Urmează etapa a treia, la care am depus deja proiectele şi aşteptăm evaluarea, şi am ajunge aproape la sută la sută din ce acoperă OUAI Negrea.
La nivel de federaţie, avem în zona Schela trei proiecte, pe trei OUAI-uri (Schela, Lozova şi Negrea), are dl Irimia la Iveşti două proiecte, dl Bujor - SPP 21, pe care l-a moderrnizat şi are încă un proiect făcut, probabil e în faza de achiziţie, la Vânători are dna Murgu, şefa de OUAI, proiect depus şi cam atât. În rest, puţini cu investiţii. Federaţia Câmpia Covurlui are undeva la 76.000 ha suprafaţă, de la Vânători până la Tecuci, şi din astea se irigă cam 30 la sută. Astea sunt posibilităţile", continuă Gheorghe Ifrim.
Odată cu subvenţionarea energiei pe aducţiune, preţul irigaţiilor este mult mai mic decât în urmă cu doi ani şi jumătate, trei. Acum, apa propriu-zisă este gratuită, costă doar aducerea ei până la staţia de pompare, muncitorii şi consumul de materiale pentru intervenţii. "Asta implică să se facă adunări generale ale consiliului de administraţie pe federaţie, trebuie să fie toată lumea prezentă, se votează un preţ, se face un buget în funcţie de numărul de oameni şi materialele consumate estimate. Şi s-a ajuns anul acesta, la fel ca anul trecut, la 20 de lei pe mia de metri cubi de apă. Cu valoarea unui pachet de ţigări se poate iriga. Înainte de subvenţia pe energie şi apă se ajungea undeva la 1.500 de lei pe hectar. Iar acum e 20 de lei, diferenţa este enormă", continuă interlocutorul nostru.
Există în judeţul Galaţi zone mult mai oropsite din punct de vedere al irigaţiilor, unde rugile pentru ploaie par ultima şi singura soluţie, conform lui Gheorghe Ifrim. "De exemplu, noi luăm apa de la Dunăre, vine gravitaţional când este pe nivel mare pe Dunăre. Când nu, SPA Dunăre, care aparţine de ANIF, dă apă până la Vânători pe Canalul Magistral Lunca. De la Vânători, avem staţia de repompare, SRP1 Vânători, şi ridicăm apa la o înălţime de 96 de metri, ca după aia să se ducă gravitaţional până la Matca. Dar mai avem SRP 2 la Tudor Vladimirescu, un SRP mare, care pompează încă 46 de metri. Toată suprafaţa pe care o deserveşte SRP 2 nu este eligibilă pentru proiectele europene. Prin ghiduri şi prin lege s-a spus că se consumă prea multă energie ca să se mai repompeze. În zona aia nu se pot face investiţii, nu se pot accesa fonduri europene, banii din agricultură nu ies, că nu sunt investiţii, şi oamenii se duc pe câmp cu Biserica şi se roagă să plouă".
L-am întrebat pe Gheorghe Ifrim cât de important este sistemul de irigaţii cu barajul de la Suhurlui pentru agricultura Galaţiului. "Ar fi fost foarte important, deoarece a fost conceput să fie ca rezervă. Iarna s-ar fi depozitat apă, iar vara, când era secetă şi scădea nivelul Dunării, am fi avut apă destulă pentru irigaţii. Barajul era programat să acopere toată Câmpia Covurlui, zona asta pe care o avem noi, federaţia, deci 76.000 de hectare, plus că ar mai legat partea dinspre Siret. Era o siguranţă a irigaţiilor, dar dacă s-au întrerupt investiţiile... S-au făcut presiuni după Revoluţie să se continue, s-au făcut promisiuni, dar acum s-a închis orice discuţie cu barajul de la Suhurlui".
Stăvilar furat cu totul
Dacă vechiul sistem de irigaţii construit de comunişti a devenit în anumite zone doar o amintire, este şi pentru că s-a furat în neştire din el. "S-a furat enorm, spune Gheorghe Ifrim, până acum vreo doi-trei ani. De exemplu, la Lozova, un stăvilar în valoare un miliard de lei vechi a fost luat cu totul de hoţii de fier vechi. Şi cât au putut să ia pe el? 20-30 de milioane, maximum".
Am mers la sifonul Lozova, staţie acum părăsită. Din mica clădire care adăpostea pe vremuri toate echipamentele de comandă, n-au mai rămas decât pereţii şi interiorul mizerabil. Totul era hidraulic. Iar la sifon, locul de unde încep conductele cu diametru mare, de 2-3 metri, din stăvilar se mai vede doar urma.
Ultima ploaie, acum două săptămâni
La momentul vizitei noastre la Schela, adică la sfârşitul săptămânii trecute, în zonă nu mai plouase de peste zece zile. "Dacă plouă, e bine. Anul ăsta a fost binişor. E secetă, dar nu aşa mare, fiindcă tot a mai a plouat. Dar în alţii ani, cum a fost anul trecut, cine n-a irigat n-a făcut mare lucru. Aici, în zona Schela, a plouat foarte puţin, 15-20 de litri pe metrul pătrat la ultima ploaie, asta fiind acum două săptămâni", a mai spus Gheorghe Ifrim. Cu toate astea, zonele irigate n-au avut de suferit.
Cum a evoluat infrastructura de irigaţii a Galaţiului
Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi a revenit, începând din mai 2019, la numele dintâi, după ce, între 2012 şi 2015, fusese "botezată" Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud. Activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare de pe raza judeţului Galaţi se desfăşoară în trei amenajări complexe: Câmpia Covurlui, Brateşul de Sus şi Tecuci-Nicoreşti-Movileni, prin intermediul unităţii de administrare Galaţi - ANIF Galaţi. Cu ajutorul specialiştilor de la instituţia gălăţeană, vă prezentăm în continuare un scurt istoric al infrastructurii de irigaţii din judeţ.
În 1980 s-a început, cu finanţare de la BIRD, execuţia sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui, în judeţele Galaţi şi Vaslui, pe o suprafaţă de peste 220.000 de hectare, situată pe platforma Covurlui. În perioada 1980-1992, sistemul de irigaţii complex Câmpia Covurlui a fost executat în proporţie de 67 la sută. Astfel, faţă de suprafaţa de irigaţii noi şi modernizate de 193.800 ha prevăzută în proiect, s-a recepţionat suprafaţa de 117.752 ha, o suprafaţă de 38.740 ha cu lucrări începute şi neterminate şi o altă suprafaţă, de 37.000 ha, pe care lucrările nu erau începute. În 1990, suprafaţa totală amenajată la irigat în judeţul Galaţi era de 144.314 ha. Judeţul fiind caracterizat de un climat preponderent secetos, se impunea aplicarea irigaţiilor pe întreaga suprafaţă amenajată.
Până în 1989, pentru întreaga suprafaţă amenajată se încheiau contracte şi se iriga integral, aplicându-se peste cinci udări, cu norme de irigaţii de peste 2.500 mii mc/ha. Acest lucru era posibil având în vedere existenţa exploataţiilor agricole mari (IAS-uri, CAP-uri) şi costurilor simbolice, de 18 lei/1.000 mc.
Începând din anul 1990, suprafaţa contractată la irigat şi cea irigată au cunoscut fluctuaţii mari. Astfel, în 1990 erau contractate 144.314 ha şi s-au irigat 112.227 ha, în anul 2010 - 40.648 ha, 6.857 ha irigate, în 2012 - 40.414 ha contractate, 15.644 irigate, în 2016 - 92.285 ha contractate, 24.748 ha irigate etc. Începând din 2017, odată cu introducerea subvenţiilor, acestea au crescut şi s-a ajuns, pe 8 iunie 2019, la 102.000 ha contractate şi 9.457 ha irigate numai cu udarea I.
Fărâmiţarea suprafeţelor cultivate prin desfiinţarea CAP-urilor, IAS-urilor şi aplicarea Legii 18, lipsa fondurilor băneşti ale deţinătorilor de teren amenajat, în condiţiile în care preţul de contractare şi de achiziţie al produselor agricole este acelaşi pentru toţi, au determinat inaccesibilitatea la irigat a suprafeţelor deservite de treptele superioare de pompare, rezultă din datele furnizate de ANIF Galaţi.
În perioada 2007-2009, statul a alocat sume imense pentru repunerea în funcţiune a amenajărilor de irigaţii predate la OUAI. Până la sdârşitul lui 2009, aceste organizaţii au primit alocaţii bugetare pentru: asigurarea pazei amenajărilor, execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparaţii în amenajările proprii, plata consumului de energie electrică prin staţiile de pompare proprii, achitarea unui procent de 80 la sută din costul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii incluse în tarifele anuale, 90 la sută din costul tarifului cu pomparea apei.
Toate eforturile făcute pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii, în sensul scăderii costurilor privind aplicarea udărilor şi creşterea suprafeţelor irigate nu s-au concretizat, dovada fiind că, după anul 2010, când s-au retras subvenţiile pentru irigaţii, suprafeţele contractate şi efectiv irigate (udarea I) au fost din ce în ce mai mici.
Din 2017, tarif zero pentru apă
Începând cu anul 2010, subvenţiile pentru activitatea de irigaţii au fost sistate, creându-se alte forme de sprijin, ce au ca scop final reducerea costurilor pentru aplicarea udărilor, formele de sprijin constând în accesarea de fonduri alocate de către Banca Mondială prin intermediul Unităţii de Management a Proiectului "Reabilitarea şi reforma sectorului de irigaţii", cât şi accesarea măsurilor susţinute de fonduri europene.
Începând cu 2017, prin Legea 133/2016 se suportă de la bugetul statului cheltuielile cu asigurarea nivelului optim al apei la toate punctele de livrare a apei şi ANIF nu mai percepe tarife pentru activitatea de irigaţii.
În paralel cu asigurarea resurselor pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii ce a fost preluată de către organizaţii, s-au demarat proiecte de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii rămase în proprietatea statului.
Cât se irigă efectiv în judeţ
La 31 decembrie 2015, suprafaţa netă amenajată cu lucrări de irigaţii pe judeţul Galaţi era de 136.995 ha. Din aceasta, ANIF poate furniza apă pentru o suprafaţă de peste 114.000 ha. Cu toate acestea, la data de 7 iunie 2019, suprafaţa contractată totală a fost de numai 91.711 ha, din care cea mai mare suprafaţă, de 80.400 ha, era în Amenajarea Câmpia Covurlui. 9.060 ha au fost contractate în Amenajarea Terasa Nicoreşti, iar 2.237 ha, în Amenajarea Brateşul de Sus.
