Deşi comuna Ghidigeni are un proiect de construire a reţelei de canalizare câştigat încă din 2012, abia anul acesta, în luna august, lucrările vor fi finalizate, din cauza multiplelor probleme apărute. Lipsa fondurilor, firme care au dat faliment sau probleme neprevăzute apărute pe parcurs au dus la tărăgănarea unei intenţii bune a primarului timp de aproape opt ani.
Ghidigeniul este racordat în proporţie de 99 la sută la reţeaua de apă. Mai mult decât atât, primarul Eugen Tăbăcaru ne-a declarat că au fost nevoiţi să-şi gestioneze singuri această utilitate, pentru că societatea din Tecuci a refuzat să se implice. "Avem un preţ modic, de 3,5 lei pe metru cub de apă, atât cât să acoperim salariile şi cheltuielile de întreţinere", ne-a spus primarul.
Următorul lucru pe care edilul a vrut să-l facă a fost racordarea celor şase sate componente la canalizare. În 2012, comuna Ghidigeni a primit fonduri pentru acest capitol, dar lucrările au tot bătut pasul pe loc. "Finanţarea este, în proporţie de aproximativ 90 la sută, din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), iar restul este cofinanţarea noastră. Este un proiect care durează de vreo şapte ani, dar doi ani a fost suspendat din cauză că AFM nu a avut sursă de finanţare. Apoi, după un an, prima firmă care a câştigat licitaţia, Super A plus K a intrat în insolvenţă, fiind nevoiţi să facem reîntocmirea documentaţiei cu rest de execuţie şi să o scoatem din nou la licitaţie, lucruri cu care am mai pierdut aproape un an. A doua licitaţie a fost câştigată de Atlas", povesteşte Eugen Tăbăcaru.
Acesta susţine însă că şi anul acesta au întâmpinat probleme neprevăzute, din cauza ploilor abundente şi a pânzei freatice. "Am fost nevoiţi să refacem o parte dintre lucrări prin foraj subteran şi nu prin săpături deschise, pentru că ne-am trezit cu surpări şi cu gropi. Sper ca în august să reuşim să terminăm totuşi aceste lucrări", a mai precizat edilul.
Astfel, comuna va avea racord la canalizare în proporţie de 35 la sută, pentru trei dintre satele componente, dar şi două staţii de epurare, care vor deservi în final întreaga reţea, când va fi terminată. Pentru restul lucrărilor, primarul intenţionează să depună un nou proiect pentru extindere, în septembrie - octombrie, prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.
Două grădiniţe noi, cu dotări de ultimă oră
Anul şcolar 2019-2020 va începe cu două grădiniţe noi, una la Ghidigeni şi alta la Tălpigi, ambele construite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. La Tălpigi, unitatea va avea două săli pentru grupele de copii, în timp ce la Ghidigeni vor fi trei grupe. Grădiniţele sunt dotate cu mobilier nou, aer condiţionat, grupuri sanitare, care au şi duşuri, pentru fiecare sală de clasă, cabinet medical, în care medicul de familie să vină măcar o dată pe săptămână să-i vadă pe copii. De asemenea, copiii vor avea la dispoziţie toate categoriile de jocuri, plus biciclete şi triciclete. În plus, vor avea în curte amenajate spaţii de joacă cu tobogane, balansoare şi spaţii verzi şi alei. La trecerea noastră pe acolo se lucra de zor ca ambele unităţi să fie gata până la începerea anului şcolar. Totul nou, săli spaţioase, un confort pe care foarte puţini copii de la oraş îl au atunci când merg la grădiniţă.
Dispensar nou, cu apartament pentru medic
Pentru că sunt peste 6.900 de locuitori în total în comună, administraţia locală din Ghidigeni îşi doreşte să asigure locuitorilor servicii medicale de calitate. În prezent, în satul Tălpigi se construieşte un dispensar mare, care are la etaj un apartament cu trei camere pentru un medic care se va încumeta să rămână, măcar o perioadă, în comună.
Se lucrează intens la finisarea ultimelor amănunte, astfel încât dispensarul să fie dat în folosinţă la sfârşitul lui iulie. "Vom avea cabinete pentru medicul de familie, pentru stomatolog, sală pentru tratament, sală pentru gravide şi sală pentru sterilizare, la parter. La care se adaugă şi spaţiu pentru farmacie. Nu mai vorbim de grupuri sanitare pentru personalul medical şi pacienţi", se laudă edilul de la Ghidigeni, arătându-ne pe rând spaţiile mari şi luminoase unde va funcţiona dispensarul. În prezent, toată comuna merge la medic la Ghidigeni, unde sunt doi doctori de familie şi două asistente medicale.
Primarul speră însă ca, prin construirea noului dispensar, să atragă în comună un medic sau un stomatolog care să şi rămână aproape de comunitate. "La mansardă, avem apartament de serviciu pentru medic. Trebuie numai să-şi dorească să vină. Este spaţiu pentru o sufragerie mare, două dormitoare, baie, bucătărie, dar şi câteva spaţii de depozitare. Singurele cheltuieli, dacă ar rămâne să profeseze aici, ar fi doar pentru plata utilităţilor", spune primarul.
Dispensarul se ridică în locul unei locuinţe confiscate de la un cetăţean al comunei care nu şi-a plătit cu anii dările către bugetul local. "Era o casă veche. Am încercat s-o reabilităm, dar nu s-a putut. Aşa am demolat-o şi am construit acest dispensar, unde sperăm să găsim şi oameni care să vină în sprijinul cetăţenilor. Avem o comună vie, cu spor natural pozitiv. Avem perspective, e normal să ne gândim şi la sănătatea lor", mai spune Eugen Tăbăcaru.
Lucrările se vor finaliza la sfârşitul lui iulie, iar întreaga investiţie va costa 1.750.000 de lei.
Parcări şi trotuare, în zona centrală
Eugen Tăbăcaru ne-a declarat că, în afară de alţi 10 kilometri de drum asfaltaţi, pentru care va depune documentaţia în perioada imediat următoare, a obţinut aprobarea Consiliului Judeţului să realizeze, cu fonduri locale, o sistematizare a centrului comunei. Vor fi construite trotuare, se vor pune dale şi se vor face parcări. "Avem zona centrală unde sunt toate instituţiile importante pentru comună: dispensarul, şcoala, primăria, poliţia. Nu avem deloc parcări, iar oamenii sunt nevoiţi să-şi lase maşinile în drum, îngreunând astfel traficul. Ne trebuie musai o sistematizare în această zonă şi se va face", mai spune edilul.
Cămin cultural cu etaj şi trei săli de spectacole
Ghidigeniul este una dintre comunele care n-a avut cămin cultural, însă administraţia locală a reuşit să treacă de faza de avizare un proiect pentru construirea unui astfel de sediu. Căminul cultural va avea trei săli, una mare, cu 330 de locuri, iar la etaj alte două, una de 70 şi alta de 40 de locuri. De asemenea, vor fi şi grupuri sanitare, cabine pentru artişti, dar şi spaţiu pentru bibliotecă. "Vrem să reînviem acest segment al tradiţiilor, avem acum un ansamblu la şcoală, pentru care am achiziţionat costume populare. Elevii pot face diferite cursuri aici", mai spune primarul.
60 la sută din drumuri sunt asfaltate
"În august, încheiem o lucrare de asfaltare a unei porţiuni de 7,5 kilometri de drumuri în toate cele şase sate, pentru că nu mi-am dorit să asfaltez numai într-o singură parte şi în altele să las lucrurile de izbelişte", ne-a mai spus primarul Eugen Tăbăcaru. Acesta susţine că astfel se ajunge la un procent de 60 la sută din drumurile comunale, adică 30 de kilometri din cei 45 pe care-i numără în total comuna.
Un sfert dintre tineri abandonează liceul
Absolvenţii de gimnaziu din Ghidigeni au două posibilităţi pentru continuarea studiilor, fie la liceele din Tecuci, fie la cele din Bârlad, comuna aflându-se la distanţă egală de cele două localităţi. Din nefericire, sunt 25 de kilometri pe care liceenii sau elevii de la profesională trebuie să-i bată zilnic dus şi întors, pentru că familiile lor nu-şi permit să plătească internatul şi masa.
"Din nefericire, pentru mulţi dintre ei, nici banii de transport nu şi-i permit să-i dea. O navetă zilnică ajunge să coste 360 de lei pe lună, bani pe care oamenii nu-i au. Sunt familii care au şi câte doi elevi care fac naveta. Aşa se ajunge ca, anual, să renunţe din ce în ce mai mulţi tineri la studii. Din cei 120 de liceeni pe care-i are anul acesta comuna, 30 au renunţat la studii, ceea ce înseamnă un sfert dintre ei, procent foarte mare. Acesta este şi motivul pentru care îmi doresc să achiziţionez un mijloc de transport care să-i ducă şi să-i aducă zilnic, ca să nu mai aibă aşa cheltuieli mari şi ca să diminuăm abandonul şcolar", spune primarul din Ghidigeni.
O sală de sport prea îndepărtată
Un alt obiectiv pe care şi l-a dorit primarul Eugen Tăbăcaru este construirea în comună a unei săli de sport. "Am fost printre primii care am depus documentaţia. Ar fi trebit să avem o sală de sport cu 150 de locuri în tribune. În 2010 s-a făcut licitaţia, fondurile veneau de la Compania Naţională de Investiţii, însă a fost anulată, pentru că nu au mai fost viraţi banii. Sperăm să găsim alte linii de finanţare, pentru că tinerii noştri se duc la Tecuci pentru a putea practica un sport, când s-ar putea foarte bine face acest lucru în comună", spune primarul.
350 de locuri de muncă dispărute
Renumita Fabrică de spirt din comuna Ghidigeni oferea, înainte de Revoluţie, 350 de locuri de muncă pentru săteni, povesteşte Eugen Tăbăcaru. Ea a fost însă închisă definitiv în 2002, după ce a fost cumpărată de doi investitori din Bucureşti, care au considerat că este nerentabil s-o retehnologizeze, orientându-se spre obiective de vinificaţie din Vrancea. În prezent, fosta fabrică este într-o stare avansată de dezagregare. Probabil urmează ca utilajele să fie vândute la fier vechi, iar terenul să fie vândut.
A scăzut numărul asistaţilor sociali
Având în vedere că Ghidigeniul numără peste 6.900 de suflete, şi numărul asistaţilor sociali era destul de mare în trecut, ajungând aproape la 1.000 de dosare. Din cauza înăspririi condiţiilor acordării ajutorului de la Legea 416, în prezent, numărul lor a scăzut aproape la jumătate. "Tot sunt mulţi. Dar, periodic, ei sunt obligaţi să vină la Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă, însă nu sunt angajaţi unde-i trimitem. Nu reuşesc să se integreze", spune primarul Eugen Tăbăcaru.
