Cine trage sforile în PSD Galaţi | Preşedinţi de cursă (foarte) lungă (FOTO)
Foto: Arhiva VL

Cine trage sforile în PSD Galaţi | Preşedinţi de cursă (foarte) lungă (FOTO)
"O nouă ofensivă politică" - sloganul PDSR când Dan Nica a preluat oficial frâiele partidului
Evaluaţi acest articol
(29 voturi)

"Oameni noi" ne dorim la fiecare alegeri locale sau naţionale. Listele de candidaţi sunt stabilite, însă, de liderii politici locali. De ani şi ani, aceiaşi! Tocmai de aceea, credem că este important să ştiţi cine sunt cei care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene: când şi cum au ajuns preşedinţi de organizaţii, ce adversari puternici au încercat să le ia locul de-a lungul timpului, dar şi care au fost cele mai importante momente din viaţa lor politică. Începem cu PSD Galaţi şi vom continua cu toate formaţiunile politice importante.

Desprins în 1992 din Frontul Salvării Naţionale (FSN), Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN) şi-a schimbat numele în Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), apoi în Partidul Social Democrat (PSD). În cei 28 ani de existenţă la Galaţi a avut doar doi lideri judeţeni: Ilie Plătică-Vidovici şi Dan Nica.

"A venit cu tancul la Prefectură…"

"Plătică s-a remarcat datorită faptului că a venit cu tancul la Prefectură în 1989 şi a uitat să mai plece. A început să comande stânga-mprejur, chiar şi dreapta-mprejur - care nici nu există în regulamentele militare - şi când oamenii au încercat să-i atragă atenţia i-a arestat pe toţi. Plătică, om politic? Să fim serioşi!", declara Eugen Durbacă, pe atunci primar al Galaţiului, proaspăt demisionar din PDSR. Dar să începem cu începutul…

"Pe mine, împrejurările şi apoi oamenii m-au pus într-un post de comandă. Revoluţia n-a fost făcută de partide. Dincolo de partide, există oamenii", afirma într-un interviu acordat ziarului "Viaţa liberă", la începutul lui 1990, maiorul Ilie Plătică-Vidovici, preşedintele Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) al judeţului Galaţi.

"Pe data de 25 decembrie 1989, către prânz, la reunirea cu ceilalţi 19 membri din Consiliul FSN, aceştia m-au desemnat preşedinte. De la această dată, am rămas preşedintele CPUN Galaţi până în iunie 1990. În aprilie 1990, am cerut să fiu trecut în rezervă, pentru a putea candida la alegerile generale din 20 mai 1990", mărturisea Plătică-Vidovici în "Povestirile teroriştilor - amintiri preluate şi prelucrate de Cezar-Vladimir Rogoz".

Pe lista candidaţilor FSN Galaţi pentru Senatul României, în dreptul lui Ilie Plătică-Vidovici scria: "preşedinte CPUN Galaţi, ofiţer în rezervă".

Şi totuşi, dintr-o scrisoare deschisă, semnată de liderul judeţean al FSN Galaţi la acea vreme, Alexandru Buruiană, aveam să aflăm că, de fapt, Plătică-Vidovici - ales senator în mai 1990 -fusese "candidat independent pe lista FSN"! Însă Buruiană nu ajunsese întâmplător la cârma FSN Galaţi! Potrivit ziarului "Viaţa liberă", în februarie 1990, la momentul la care FSN s-a desprins ca partid politic, Plătică-Vidovici a fost cel care l-a delegat pe Buruiană să meargă la Bucureşti, la întâlnirea cu Ion Iliescu, unde avea să fie împuternicit cu crearea FSN Galaţi.

FDSN, partid "al celor mulţi şi necăjiţi"

Pe 11 mai 1992, "Viaţa liberă" publica la rubrica "Tribuna politică" "Apelul Frontului Democrat al Salvării Naţionale", desprins din FSN. Din componenţa comitetului judeţean de iniţiativă al FDSN, filiala Galaţi, făcea parte şi senatorul Ilie Plătică-Vidovici.

Pe 31 mai 1992, la şedinţa de constituire a organizaţiei judeţene FDSN Galaţi - autoproclamat partid "al celor mulţi şi necăjiţi" - senatorul Ilie Plătică-Vidovici era ales preşedinte.

"Nu că FSN ar fi partidul ideal, dar în bătălie drapelul nu se schimbă. E grav să dezertezi de sub drapel şi să mergi acasă liniştit, dar e şi mai grav să treci sub alt steag! (chiar dacă ţi l-ai confecţionat singur)", comenta, la "Tribuna politică", Costel Gheorghiu, liderul judeţean al FSN Galaţi, convins că "dezertorii" îşi doresc un loc cât mai bun pe viitoarele liste parlamentare.

Pe 27 septembrie 1992, Ilie Plătică Vidovici obţinea un mandat de senator FDSN.

"Lupii îşi împart prada între ei sau când cel mai slab nu se poate apăra o cedează celui mai puternic", erau cuvintele cu care senatorul Plătică-Vidovici îşi începea, ca preşedinte, darea de seamă la Conferinţa Judeţeană a FDSN, din martie 1993.

În iulie acelaşi an, FDSN devenea Partidul Democraţiei Sociale din România - PDSR. În septembrie 1993, preşedintele organizaţiei municipale a PDSR era Ilie Bărănescu.

Lui Dan Nica i-a îngheţat apa în pahar

S-a întâmplat în noiembrie 1995, la Conferinţa Naţională a PDSR, după cum consemna "Viaţa liberă". Dan Nica, director al Direcţiei Judeţene de Telecomunicaţii, făcea parte din delegaţia gălăţeană, deoarece pe 22 octombrie 1995, proaspăt intrat în PDSR, fusese ales în Biroul Judeţean al partidului, printre vicepreşedinţi, iar Plătică-Vidovici, reales preşedinte.

Delegaţia gălăţeană la Conferinţa Naţională trebuia cazată la Hotel "Ambasador", numai că recepţionerii au cerut şpagă 100 de dolari pentru a le permite accesul. În aceste condiţii, gălăţenii au ajuns cazaţi la ultimele etaje ale Hotelului "Parc", unde, peste noapte, din cauza frigului din cameră, lui Nica i-a îngheţat apa în pahar.

Cu excepţia prefectului Nicolae Beuran, care a avut loc la prezidiu, în spatele miniştrilor PDSR, gălăţenii au privit Conferinţa de sus la propriu, pentru că au avut locuri în colţul din dreapta (foarte) sus al Sălii Palatului. Acolo unde senatorul Plătică "a stat înconjurat de tinerii din noul eşalon, cel de mâine, în formaţia Dan Lilion Gogoncea (preşedintele organizaţiei municipale PDSR Galaţi) - Marius Necula - Ştefan Viorel - Dan Nica", după cum consemna "Viaţa liberă".

Supranumit "Saddam Hussein"

"Se poate spune, în acelaşi timp, că Dan Lilion Gogoncea este şi nu este preşedintele organizaţiei municipale a PDSR. Sâmbătă, problema va fi lămurită", declara senatorul Plătică-Vidovici, în preziua alegerilor programate pe 17 mai 1997.

A fost ziua în care deputatul Dan Nica a fost ales preşedintele organizaţiei municipale a PDSR Galaţi. Social-democraţii au aflat asta din presă, pentru că, pe fondul interesului scăzut, părăsiseră sala înainte de a fi anunţat numele noului lider. La numai 37 de ani, "tânărul lider al PDSR Galaţi, deputatul Dan Nica, este un adept al reformei în partid", titra "Viaţa liberă": "Dacă ne cântăriţi pe toţi cei de la această masă (Dan Nica, Ilie Plătică-Vidovici - n.r.), veţi constata că niciunul dintre noi nu este adeptul jumătăţilor de măsură. Dacă ne apucăm să facem o treabă, o facem ca lumea!", declara Nica.

Pe 31 mai 1997, Ilie Plătică-Vidovici era reales preşedinte al organizaţiei judeţene, iar Nica - vicepreşedinte judeţean. "Dan Nica, liderul organizaţiei municipale PDSR Galaţi, a avut un aer foarte sever pe toată durata Conferinţei. De altfel, domnia sa este supranumit printre colegii de partid şi «Saddam Hussein», datorită unei oarecare asemănări fizice - brunet şi cu mustaţa identică cu a liderului irakian - dar mai ales din cauza mâinii de fier cu care, se zice, ţine frâiele partidului", scria Claudiu Brânzan, viitorul purtător de cuvânt al partidului, pe 3 iunie 1997, în "Viaţa liberă".

"Am fost cel care a iniţiat la Galaţi formarea grupului de iniţiativă pentru constituirea FDSN. De atunci şi până în prezent, am fost ales preşedinte al PDSR Galaţi. Aşa au dorit oamenii. Cu toate acestea, nu cred că preşedinţia acestui for de conducere se cuvine să-mi fie atribuită pe viaţă, că Plătică este de neînlocuit. Plecat la drum cu un grup de şapte, am ajuns astăzi la peste 5.000 de membri, PDSR-ul gălăţean este nu doar apt, dar şi în drept să-şi aleagă singur pe cei care să-l conducă", mărturisea, în 1997, senatorul Plătică Vidovici. Avea să mai rămână la cârma judeţenei până în august 2003.

A căzut "un mit"

Era o zi de luni, 18 august 2003, după-amiază, când o ştire-şoc a bulversat politica gălăţeană: senatorul Ilie Plătică-Vidovici nu mai e preşedintele judeţenei PSD Galaţi, în locul lui fiind desemnat preşedinte interimar deputatul Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi liderul municipalei PSD Galaţi.

Anunţul fusese făcut de liderul naţional al PSD, Adrian Năstase, într-o conferinţă de presă, imediat după şedinţa Delegaţiei Permanente. Plătică-Vidovici se afla între cinci preşedinţi înlăturaţi din funcţie, "pentru a dinamiza activitatea organizaţiilor respective".

"Nu cunosc nimic oficial, am aflat din mass-media că nu mai sunt preşedinte. Dacă e aşa, mă supun. Un text biblic spune «Numai tu, Doamne, eşti fără de păcat». Probabil că am şi eu păcatele mele. Nu ştiu ce motive au fost invocate", declara senatorul, în presa locală. Cât despre cel care-l înlocuia, Dan Nica, spusese: "E apt pentru aşa ceva, are tinereţea de partea lui, are putere de muncă, are inclusiv prestigiu internaţional".

"Perceput de mulţi ca un veritabil baron local, iar de alţii ca un politician abil şi om de mare valoare, Ilie Plătică-Vidovici părea intangibil. De la Revoluţie încoace a fost, fără întrerupere, şeful politic al PDSR, devenit PSD, şi senator. A fost protagonistul multor scandaluri de presă, care nu i-au afectat poziţia. Oarecum, putem spune că a căzut un mit, mitul celui care ştie să reziste indiferent de vreme şi de vremuri", comenta, la acel moment, "Viaţa liberă".

Colegii lui din PSD Galaţi se minunau, iar unii spuneau cu juma’ de gură că senatorul ar fi trebuit chemat, totuşi, în faţa Biroului Executiv al partidului.

Pe 29 august 2003, Plătică-Vidovici primea din partea ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, venit special la Galaţi, "mulţumiri pentru activitatea depusă în cadrul organizaţiei, pentru faptul că a înţeles să lase locul unui coleg mai tânăr, care va conduce partidul într-un moment important: pregătirea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale de anul viitor". Numirea lui Dan Nica în fruntea PSD Galaţi era văzută ca "un schimb de conducere foarte eficient". Responsabil politic pentru zona Galaţi, Mitrea a susţinut că senatorul fusese înştiinţat că i se pregăteşte suspendarea din funcţie de către Octav Cozmâncă, preşedintele executiv al PSD, care l-ar fi contactat telefonic în două rânduri, pentru a-l anunţa de iminenta schimbare.

Pe 10 septembrie 2003, Nica era reales, însă, preşedinte al organizaţiei municipale a PSD Galaţi. Salutând prezenţa la prezidiu a senatorului Plătică-Vidovici, Nica îl numise "personalitatea noastră marcantă". La conferinţa de presă care urmase realegerii, Nica a anunţat că îşi va depune candidatura pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene, iar dacă va fi ales, alegerile de la municipală urmau să se repete.

Capăt de drum pentru Plătică, prima unanimitate pentru Nica

Pe 22 octombrie 2003, Dan Nica, unic candidat înscris în competiţie, era ales, în unanimitate, cu 412 voturi, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Galaţi. Miron Mitrea, care prezidase întrunirea, declara că nu i-a fost dat să vadă până atunci "un preşedinte care n-a avut nici măcar un vot împotrivă".

După anunţarea rezultatului, Dan Nica avea să spună că încrederea pe care i-au acordat-o colegii săi trebuie materializată "în anii grei care vin, în care va trebui să continuăm munca. Funcţionăm ca o echipă: nu suntem un partid în care conduce o persoană, ci un partid care este condus astăzi de cei 412 oameni delegaţi la Conferinţa Judeţeană".

Ilie Plătică-Vidovici, ales între vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, a primit un rând de mulţumiri din partea lui Mitrea: "Ai fost un preşedinte bun şi sper ca Dan [Nica] să-ţi calce pe urme. Sper să fii alături de noi, cum şi noi vom fi alături de tine". Vizibil emoţionat, Plătică-Vidovici l-a felicitat pe Nica şi a ţinut, la rându-i, să le mulţumească celor care "până acum, când am ajuns la un capăt de drum", l-au ajutat în activitatea politică.

Un an mai târziu, în 2004, avea să-şi încheie cariera de senator, intrând într-un con de umbră.

Dumitru Nicolae: interimar, apoi preşedinte plin la municipiu

Pe 14 noiembrie 2003, primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, era numit preşedinte interimar al municipalei PSD Galaţi, decizie luată de către Delegaţia Permanentă locală a partidului.

Pe 31 martie 2005, Dumitru Nicolae a avut un adversar puternic la cârma municipalei, pe fostul prefect Marius Necula. Şapte ore şi jumătate a durat şedinţa de alegeri, decizia fiind luată de câţiva delegaţi selectaţi din rândul participanţilor, dintre care unii nici nu au mai rezistat până la final ca să voteze. Scor final: 36 de voturi pentru Dumitru Nicolae, 20 pentru Marius Necula. Doi ani mai târziu, Necula a părăsit PSD.

Dumitru Nicolae a rămas liderul municipalei PSD Galaţi până în iunie 2012, când şi-a încheiat cel de-al treilea mandat de primar. Se pare că aceasta a fost condiţia impusă: cât timp e primar, deţine şi preşedinţia filialei municipale.

Florin Popa, interimar, apoi (re)ales şef la municipiu

În 2012, la finele lunii iunie, Florin Popa, pe atunci viceprimar al oraşului, era numit preşedinte interimar al municipalei PSD Galaţi. Interimatul a luat sfârşit pe 8 martie 2013, când, fără a avea adversar, era ales în unanimitate preşedinte. Contracandidaţi la şefia municipalei avea să aibă abia pe 10 iulie 2015 - pe Ionel Petrea şi pe Dorin Butunoiu - care au primit doar 18, respectiv, 23 de voturi din partea membrilor de partid, în vreme ce Popa a fost reales cu 350 de voturi. Un an mai târziu, în 2016, Petrea a demisionat din PSD, iar Butunoiu a fost exclus din partid.

Lovitura de teatru

Pe 28 august 2015, social-democraţii gălăţeni ar fi trebuit să-şi aleagă un nou lider judeţean dintre senatorul Gheorghe Saghian şi deputatul Viorel Ştefan. Surpriză! Chiar în cadrul Conferinţei partidului, Nica a anunţat că s-a răzgândit şi va candida pentru un nou mandat de preşedinte. Ştefan şi Saghian s-au retras din cursă, iar Nica a fost reales preşedinte de toţi cei 429 de delegaţi, prin ridicarea mâinii. Temerea ar fi fost că partidul s-ar fi scindat între taberele celor doi, dacă Nica nu ar fi rămas la conducere. Cert este că în februarie 2016 Saghian a demisionat din PSD.

Pe 2 august 2019, în aceeaşi zi, Dan Nica şi Florin Popa au fost realeşi la şefia municipalei, respectiv judeţenei PSD. În vreme ce Popa nu a avut contracandidat, Nica s-a "luptat" pentru funcţia supremă cu senatorul Marin Nicolae, care a primit doar 49 de voturi. La scurt timp, a şi demisionat din PSD.

Conform statutului, Dan Nica şi Florin Popa sunt preşedinţi până în 2021. Greu de spus dacă până atunci sau atunci se va schimba ceva.

Serialul "Preşedinţi de cursă (foarte) lungă" va continua cu PNL.

 
Citit 24461 ori Ultima modificare Marți, 03 Martie 2020 10:43

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.