"Aceştia sunt liberali? Unii sunt doar PNL-işti, iar alţii sunt PSD-işti vopsiţi, nicidecum liberali!". Tendenţioasă ori nu, declaraţia, consemnată în ziarul "Viaţa liberă", a fost făcută acum 18 ani, de unul dintre delegaţii la o conferinţă de alegeri a PNL Galaţi. La acea vreme ar fi părut greu de crezut că foşti social-democraţi precum Nicuşor Ciumacenco sau Cristian Gîscă vor ajunge la cârma liberalismului gălăţean. Cert este că, în 30 de ani de existenţă, organizaţia municipală a PNL Galaţi a numărat 11 lideri, în vreme ce organizaţia judeţeană, doar trei.
"Oameni noi" ne dorim la fiecare alegeri locale sau naţionale. Listele de candidaţi sunt stabilite, însă, de liderii politici locali. De ani şi ani, aceiaşi! De aceea credem că este important să ştiţi cine sunt cei care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene: când şi cum au ajuns preşedinţi, ce adversari au încercat să le ia locul, dar şi care au fost cele mai importante momente din viaţa lor politică. După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", continuăm serialul cu PNL.
"Nu suntem partizanii ideii că trăim într-un judeţ roşu”
"Argumentul istoriei - Partidul Naţional Liberal", semnat de Paul Păcuraru, era publicat pe 17 februarie 1990, la "Tribuna Politică" a ziarului "Viaţa liberă". Articolul sublinia că: "Actul de naştere al Partidului Naţional Liberal datează din 24 mai 1875, fiind semnat de 25 de fondatori, printre care Ioan C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti ş.a., fiind primul partid din istoria României".
Mândrindu-se că este descendent al familiei liberale gălăţene Gamulea, Paul Păcuraru a fost primul lider postdecembrist al filialei judeţene a PNL Galaţi, constituită pe 14 ianuarie 1990.
"Nu suntem partizanii ideii că trăim într-un judeţ «roşu»", care votează automat cu FSN", declara Păcuraru, înaintea primelor alegeri din 1990, anticipând vremurile care aveau să vină.
Doi ani mai târziu, în ianuarie 1992, Paul Păcuraru anunţa retragerea candidatului PNL la funcţia de primar al Galaţiului, Spiridon Belciug, pentru "creşterea şanselor opoziţiei la alegerile locale" şi "susţinerea candidatului Convenţiei Democratice, Octavian Bologa". Totodată, îi ruga pe membrii şi simpatizanţii PNL să-i acorde "cu toată convingerea" votul. Bologa avea să fie învins, însă, de Eugen Durbacă.
"Cum aţi ajuns liberal, domnule Dobre?"
În mai 1993, a avut loc prima conferinţă de presă a municipalei PNL, după ce conducerea naţională a partidului decisese o mai mare autonomie a filialelor locale. Conform "Vieţii libere", la acel moment, "numărul 1 al organizaţiei era Alexandru Ritivoiu", iar Victor Paul Dobre făcea parte din Biroul Executiv.
Pentru participarea în condiţii nestatutare la Congresul Extraordinar PNL - aripa Câmpeanu, din februarie 1994, Ritivoiu a fost suspendat din funcţia de preşedinte, lider interimar fiind numit Paul Florea.
În noiembrie 1994, Ritivoiu era destituit din funcţie şi exclus din partid. Alegerile organizate pentru şefia municipalei au fost câştigate de Victor Paul Dobre, care i-a învins pe Paul Florea şi Vasile Pârlog, după cum afirmă atât presa vremii, cât şi liberalii cu state vechi.
"Cum aţi ajuns liberal, domnule Dobre?", era întrebarea la care noul preşedinte municipal răspundea într-un interviu acordat "Vieţii libere": "Participam la acţiuni din 1990, dar membru PNL cu acte sunt din 1991. Mi s-a părut o opţiune firească. Majoritatea prietenilor mei gândesc într-o manieră liberală. Cu domnul Păcuraru sunt prieten de peste 20 de ani… M-a influenţat şi marea istorie a acestui partid. Au fost mai mulţi factori, dar poate unul dintre cei mai importanţi este maniera în care funcţionăm noi în PNL. Comunicăm, deciziile se iau într-o manieră civilizată, ca să spun aşa, ne simţim bine împreună"…
Schimb de ştafetă
În mai 1997, Paul Păcuraru îşi începea ascensiunea la nivel naţional: vicepreşedinte al partidului, apoi lider al grupului PNL din Senatul României, iar ulterior purtător de cuvânt al formaţiunii politice.
Mărturisind că a avut o "colaborare de excepţie" cu Paul Păcuraru, Dobre povesteşte că a preluat şefia organizaţiei judeţene PNL Galaţi "de facto - de la sfârşitul lui 1996, de jure - din 1998".
S-a întâmplat într-o zi de sâmbătă, pe 4 aprilie 1998, la Conferinţa Judeţeană a PNL, la care au fost prezenţi liderul naţional Mircea Ionescu-Quintus şi vicepreşedintele Viorel Cataramă. Avându-l contracandidat pe Marian Debu, care a primit doar 50 de voturi, Victor Paul Dobre a fost ales, cu 175 de voturi, preşedintele organizaţiei judeţene. "Emoţionat, domnul senator Păcuraru i-a predat ştafeta, el rămânând cu importantele funcţii dobândite în conducerea partidului", consemna "Viaţa liberă".
Bătălii pentru municipală
La doar 32 de ani, Mircea Răzvan Cristea era ales, pe 21 martie 1998, preşedintele municipalei PNL, în locul lui Victor Paul Dobre. A fost nevoie de două tururi de scrutin, Cristea reuşind să obţină, în final, cu 24 de voturi mai mult decât Vasile Pârlog.
Pe 14 aprilie 2002, Mircea Cristea pierdea şefia municipalei PNL, la mustaţă. A fost învins cu doar trei voturi (scor 109-106) de Alexandros Galiaţatos.
Cristea avea să revină la conducerea filialei pe 26 iunie 2005. Învingător cu 174 de voturi, Cristea a criticat folosirea de către adversarii săi a unor sloganuri ca "Votaţi adevăraţii liberali"...
În iunie 2009, Mircea Cristea şi-a depus mandatul de preşedinte, pentru a permite reorganizarea filialei municipale, care obţinuse un rezultat de doar 12 la sută la alegerile europarlamentare. Şefia filialei a fost preluată de Victor Paul Dobre, ajuns, astfel, lider peste ambele organizaţii.
O demisie de onoare şi trei reconfirmări
La acel moment (iulie 2009), Dobre era deja preşedinte cu state vechi. Fusese reales lider judeţean în aprilie 2002, apoi în iulie 2005. În decembrie 2007, trecuse printr-o cumpănă: şi-a depus demisia de onoare, pentru că rezultatul obţinut de PNL Galaţi la alegerile europarlamentare fusese mai mic cu 0,41 la sută decât "pragul" stabilit de conducerea partidului. În 2008, însă, apele s-au liniştit, Dobre rămânând preşedinte. În iunie 2010, avea să fie reales pentru a patra oară la şefia judeţenei PNL. Prezent la eveniment, preşedintele Crin Antonescu îl cataloga drept "unul dintre liderii foarte puternici de organizaţie".
Lideri "de import" pentru PNL
Tot în 2010, a fost "infuzie" de cadre de import la şefia municipalei PNL, disputată de un fost PD-ist, un fost democrat-liberal, un ex-conservator şi doi liberali cvasinecunoscuţi. A câştigat, cu 231 de voturi, Mihai Manoliu, ajuns în partid în 2005, după ce demisionase din PD. Acesta a anunţat că-şi dedică victoria unui singur ţel: câştigării Primăriei de către Marius Stan.
Marius Stan n-a fost "masochist"
În 2013, primarul Marius Stan şi-a dorit şefia PNL, dar a reuşit să provoace doar scandal. Pe 12 mai, la alegerile pentru preşedinţia municipalei, invitat să-şi susţină pledoaria de candidat Marius Stan şi-a anunţat retragerea din cursă: "Voi candida pentru preşedinţia organizaţiei judeţene!". Stan a lansat atunci critici la adresa conducerii judeţene, acuzând "nu se poate să te duci la negocieri politice fără primarul oraşului". Ulterior, avea să declare că i s-a părut "o jignire atunci când primarul îşi anunţă candidatura, să se mai înscrie cineva" şi că nu vrea să fie motivul pentru care partidul s-ar rupe "în două, în trei, în patru". Retras din cursă, Stan a primit, totuşi, 52 de voturi, lider al organizaţiei fiind ales, cu 283 de voturi, dr. Paul Ichim.
Pe 2 iunie, Victor Paul Dobre era reales preşedintele organizaţiei judeţene, cu 387 de voturi "pentru". Declarându-se "soldat credincios al PNL", Dobre n-a mai avut adversar la funcţia supremă. Marius Stan renunţase la bătălie, mărturisind: "Eu nu am fost niciodată masochist. Atâta timp cât în judeţ s-au făcut alegeri în câte cinci comune în aceeaşi zi, şi cel puţin trei la aceeaşi oră, e ca şi cum aş da cu capul în zid".
Fuziunea
Pe 26 iulie 2014, la Congresul comun prin care PNL şi PDL au spus "DA" protocolului de fuziune într-un singur partid - noul PNL - au fost prezenţi 40 de gălăţeni, în frunte cu Victor Paul Dobre, preşedintele liberal, şi Doruleţ Resmeriţă, liderul democrat-liberal.
"Evenimentul a fost de mare succes. Au fost şi adaptări diferite la situaţie, nu le pot numi tensiuni: imnul, care a aparţinut PDL, a fost cântat mai mult de democrat-liberali, când s-a vorbit despre noul PNL au aplaudat mai mult liberalii", mărturisea Resmeriţă.
După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, PNL şi PDL au fuzionat, copreşedinţi ai noului PNL devenind, la Galaţi, Victor Paul Dobre şi Doruleţ Resmeriţă - la judeţ, respectiv, Paul Ichim şi Nicuşor Ciumacenco - la municipiu.
Pe 11 decembrie 2015, Consiliul Naţional al PNL a hotărât ca toţi cei care candidează pentru fotoliul de primar să devină preşedinţii organizaţiilor locale, excepţie făcând liderii filialelor judeţene. Aşa a ajuns Nicuşor Ciumacenco, candidatul PNL la Primărie, liderul municipalei PNL, după un trecut glorios la PSD (2003-2012) şi o experienţă la PDL (2012-2014).
Pe 9 martie 2016, Victor Paul Dobre era numit preşedinte unic al judeţenei PNL, decizie luată la Bucureşti, la propunerea secretarului general al partidului şi a Comitetului de Unificare.
Bărbăţia lui Ciumacenco
În decembrie 2016, după ce a ratat şi mandatul de deputat PNL, nu numai fotoliul de primar, Nicuşor Ciumacenco şi-a anunţat demisia pe Facebook: "Îmi asum bărbăteşte rezultatul prost din urmă cu câteva zile şi-mi prezint demisia din funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale a PNL Galaţi. Consider că, dacă iubesc acest partid, la fel ar trebui să procedeze toţi cei care au condus aceste alegeri, în frunte cu Victor Paul Dobre". Politicianul era convins că pentru eşecul său în alegeri este vinovat preşedintele Dobre: "alături de Victor Paul Dobre, o persoană care nu a fost niciodată în graţiile electoratului, am pierdut jumătate din voturile pe care le-am obţinut în urmă cu câteva luni, când candidam la primărie".
În februarie 2017, George Stângă, a fost desemnat preşedinte interimar al municipalei PNL, în locul lui Ciumacenco, iar pe 22 aprilie avea să fie ales în această funcţie cu 262 de voturi "pentru" şi zece nule. Visul său era însă altul şi avea să şi-l împlinească o săptămână mai târziu…
Visul lui Stângă
Pe 29 aprilie 2017 - într-o zi de sâmbătă, la fel ca aceea în care, cu 17 ani în urmă, era ales pentru prima dată preşedinte - Victor Paul Dobre şi-a încheiat cariera de lider judeţean al PNL Galaţi. Politicianul s-a retras din competiţia pentru funcţia supremă, iar bătălia s-a purtat între George Stângă, George Scarlat şi Cătălin Paraschiv. Cu 298 de voturi, Stângă şi-a spulberat adversarii.
"Întotdeauna, visul meu a fost să preiau şefia organizaţiei judeţene. A fost un moment de cumpănă, în care am analizat foarte bine, dar factorul determinant au fost colegii mei din judeţ: preşedinţii de organizaţii locale şi o parte dintre primari", avea să declare noul lider ales. "Născut" politic lângă Eugen Durbacă, Stângă a crescut la umbra lui Dobre, căruia îi datorează întreaga carieră.
La şefia municipalei PNL, ca în gară
În mai 2017, Cristian Gîscă, un fost social-democrat, a devenit preşedintele interimar al organizaţiei municipale a PNL Galaţi, în locul lui Stângă. În octombrie 2017, cu 133 de voturi favorabile era ales preşedinte, din postura de unic candidat.
N-a apucat cei patru ani de mandat pentru că pe 18 iulie 2018 şi-a anunţat demisia. Motivul? În cadrul Biroului Politic Judeţean PNL avusese loc o analiză în urma căreia fuseseră exprimate o serie de nemulţumiri faţă de rezultatele organizaţiei sub conducerea lui.
În urma demisiei lui Gîscă, a fost numit preşedinte interimar Ştefan Baltă, proaspăt intrat în PNL, în februarie 2018. Pe 11 decembrie 2018, Baltă a demisionat din funcţie, din cauza relaţiei încordate cu liderul judeţenei, George Stângă. Deşi acesta l-a îndemnat să candideze la alegerile pentru conducerea municipalei, programate pe 20 decembrie, Ştefan Baltă a refuzat categoric: "Nu voi candida la alegerile din 20 decembrie, deoarece consider că sunt făcute cu dedicaţie".
Pe 20 decembrie 2018, Alexandru Şerban a fost ales liderul municipalei, cu 187 de voturi, în vreme ce contracandidatul său, Stănică Ambrinoc, a primit nouă voturi.
În acest moment, George Stângă şi Alexandru Şerban conduc destinele liberalismului gălăţean. Rămâne de văzut pentru cât timp.
