Într-o serie de mesaje primite la redacție, numeroși cititori ne-au semnalat creșteri de prețuri ale produselor alimentare de bază, odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus. Consumatorii și asociațiile de profil cer acum înghețarea prețurilor pentru alimente, însă autoritățile și economiștii spun că o astfel de decizie, chiar și dacă ar putea fi luată, ar face mai mult rău decât bine. În timp ce nimeni nu pare dispus să ia măsuri concrete, omul de rând, cu un venit mic sau chiar mediu, este cel mai puternic afectat.
Mai mulți cititori s-au plâns că în supermarketuri și în piețele agroalimentare, deopotrivă, prețurile produselor alimentare uzuale au crescut simțitor, în ultimele săptămâni. Vorbim despre fructe, legume, carne, conserve, ulei, făină, zahăr sau paste făinoase, adică exact despre produsele care alcătuiesc coșul de subzistență al celor mai mulți dintre noi. Un kilogram de cartofi costă acum între 4 și 4,5 lei acum, în vreme ce cu doar câteva săptămâni în urmă costa 2,5 – 3 lei. Ceapa se vindea cu 3,5 lei, iar acum costă 5 lei. În supermarket, un litru de ulei mai ieftin costa înainte 3,4 lei, iar acum s-a scumpit cu un lei. Și unele sortimente de pateu sunt acum mai scumpe, de la 1,6 lei cutia, ajungând la 2,2, pentru un produs din gama de bază. O cutie de paste de 500 de grame care înainte costa 4,2 lei se vinde acum cu peste 5 lei, iar exemplele pot continua.
Tot pe baza sesizărilor venite din partea consumatorilor, Asociația Pro Consumatori (APC) a propus, joi, Guvernului României, înghețarea prețurilor produselor agroalimentare de bază. ”Măsura îngheţării preţurilor la produsele agroalimentare necesare unui trai de subzistenţă este necesară pentru o perioadă de 12 luni. În opinia experţilor APC, […] plafonarea preţurilor, în situaţia stării de urgenţă, trebuie realizată la următoarele produse, considerate de bază pentru un trai de subzistenţă: pâine (franzela, 300 grame), făina neagră de grâu, mălai, carne de porc (carne pentru gătit din spată de porc), carne de pui (pui grill), ouă, lapte 3,5 la sută grăsime, telemea de oaie cu 50 la sută grăsime, telemea de vacă cu 42 la sută grăsime, iaurt 3,5 las sută grăsime, unt 65 la sută grăsime, ulei de floarea soarelui, pastă de tomate 24 la sută, ceapă, morcov, usturoi, pătrunjel, cartofi, fasole, mere, zahăr, gem de caise/prune, cafea”, se arată într-un comunicat de presă al APC.
Cât te costă să trăiești la limita subzistenței
Organizația dă ca exemplu necesarul acestor alimente, pe timp de o lună, pentru doi pensionari. Pentru un trai de subzistență, cumpărând doar produsele cele mai ieftine dintr-un supermarket, o femeie pensionar are nevoie de un buget lunar de 358 de lei, în timp ce un bărbat pensionar are nevoie de 302 lei. În cazul unei familii standard formate din doi adulți și doi copii, bugetul lunar pentru un trai de subzistență este de 1.110 lei.
Cum mulți adulți au rămas fără locuri de muncă, în ultima lună, putem intui lesne că până și asigurarea acestui buget de subzistență constituie o reală provocare pentru numeroase familii de români. Mai ales în cazul acestor persoane, scumpirea bruscă a alimentelor, chiar dacă la raft nu pare ceva de speriat, poate cântări greu și decisiv în balanța financiară a familiilor.
Ce pericole ar ascunde o plafonare a preţurilor
În ciuda cererilor repetate de plafonare a prețurilor alimentelor de bază, autoritățile spun că o astfel de măsură, chiar dacă ar fi posibilă, ar duce țara într-un mare pericol. Premierul Ludovic Orban a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că se face ”o analiză serioasă” în ceea ce privește plafonarea prețurilor alimentelor, dar afirmă că multe produse vin din import, iar dacă producătorul a crescut prețul nu se poate impune un preț în România.
"Nu poți să impui un preț din burtă, pentru că produsele vor dispărea de pe piață și vor fi vândute pe piețele ilegale. Abia atunci apare o penurie alimentară. Eu nu pot sa fixez prețul la cartoful sau la mărul care vine din Polonia. Dar dacă sunt produse în Romania, prețul nu a crescut foarte mult. Trebuie văzut adaosul comercial și trebuie făcută o analiză", a mai spus Orban, citat de news.ro.
Economiștii consultați de ”Europa Liberă” subliniază că plafonarea prețurilor pentru alimente nu ar avea efecte benefice decât pe termen foarte scurt, în rest balanța unei astfel de decizii înclină către efectele negative.
Analistul economic Aurelian Dochia atrage atenția că orice fel de plafonare de prețuri pentru alimente sau pentru orice fel de alte produse, „duce, după o vreme, la o situație în care unii producători nu se mai pot încadra în prețul plafonat, costurile lor de producție sunt mai mari și atunci ei încetează să producă”.
Riscul imediat ar fi că produsele aflate în această situație ar putea să dispară de pe piață și, peste câteva luni de zile, există riscul raționalizării produselor care au dispărut, astfel încât să poată ajunge stocul rămas pe piață pentru toată lumea.
