După instalarea sa în decembrie 2019, actualul prefect, Gabriel-Ioan Avrămescu, a avut parte de o iarnă blândă, cu un singur episod de viscol. Ce a urmat a fost însă dintr-un cu totul alt film, demn de scenarii hollywoodiene: pandemia de Covid-19, seceta pedologică și acum necesitatea organizării unor alegeri locale în condiții de maximă siguranță sanitară. Cum a făcut față, ne spune în cele ce urmează reprezentantul Guvernului în teritoriu.
- Se putea gestiona mai bine situația pandemiei generată de noul coronavirus? Suntem, totuși, în topul cazurilor de infectare identificate la nivel național...
- Ca mod de organizare, la începutul pandemiei am fost printre județele care s-au organizat cel mai bine. Am fost primii care am introdus purtarea măștii de protecție. Problema a fost alta: acea ”lebădă neagră”, să-i spunem așa, cele 60 de persoane întoarse cu autocarul din Turcia și care s-au plimbat prin oraș vreme de două săptămâni pentru că nu veneau nici măcar din zona galbenă, cum era aceasta definită pe atunci. În al doilea rând, capacitatea administrativă a DSP Galați și, în general, a DSP-urilor nu ne-a permis o gestionare a crizei așa cum ne-am fi dorit cu toții. Să nu uităm că la începutul pandemiei aveam doar doi medici epidemiologici și abia apoi a apărut această implicare deosebită a medicilor rezidenți, încă de la focarul de la Căminul ”Sf. Ilie” și apoi la Toflea. Altfel, unele instituții, cum este și DSP, au fost golite de conținut printr-o descentralizare eronat gândită în perioada 2013 – 2014. Însă, lipsa de continuitate și de gândire strategică în zona de sănătate publică se propagă de 30 de ani. La fel, spitalele sunt coordonate metodologic de undeva, dar sunt bugetate din altă parte. Revenind, un factor foarte important este reprezentat de întârzierea efectuării anchetelor epidemiologice. O mare nenorocire a fost perioada de vid legislativ, coroborată cu anularea amenzilor de către Curtea Constituțională. Mai mult, la ieșirea din starea de urgență, a urmat marea relaxare, când toți cei care susțin teoriile conspiraționiste privind oculta mondială au considerat că măsurile luate aprioric sunt foarte bune și am pus virusul undeva într-un colț și gata. Haideți să ne înțelegem: măsurile de restricție sunt, în fapt, măsuri de prevenire, cum este și în cazul locurilor de joacă. Nu avem capacitatea dezinfectării acestora după fiecare copil, dar parcurile au rămas deschise și putem merge acolo cu cei mici cu bicicleta sau ca să alerge. Noi nu închidem, prevenim, conform măsurilor stabilite de specialiști, iar celor zece la sută care nu cred în existența virusului le transmit că nu este de joacă.
- Facem la nivel județean suficiente teste zilnic?
- Nu. Se poate mai bine și mai eficient, dar pentru asta trebuie lăsate niște orgolii deoparte. Avem din luna aprilie un aparat PCR pe care îl ținem în cutie la Spitalul de Boli Infecțioase. În perioada stării de urgență se puteau face achiziții directe și putea fi plătit, dar acum nu, trebuie făcută procedură. Acest aparat are o capacitate de 94 de teste la 90 de minute, deci peste 400 pe zi. Facem totuși în prezent în jur de patru, cinci sute de teste și am început să constatăm o rată de pozitivare la undeva în jur de zece la sută.
- Se pot organiza alegerile locale în siguranță la termenul stabilit?
- Azi (vineri, 7 august – n.r.) am tras la sorți președintele BEJ, în persoana doamnei judecător Hanu și ne pregătim pentru acest scrutin. Eu spun că pot fi găsite soluții și circuite epidemiologice în secțiile de votare pentru a ține alegerile fără probleme. E o variantă, cel puțin în marile orașe, ca votul să se desfășoare în două zile, sâmbătă și duminică, pentru a evita aglomerarea, dar o astfel de soluție este la latitudinea Parlamentului.
- Trecând în zona administrativă, dar mai exact în cea economică și de infrastructură, cum vedeți lipsa de conectivitate a Galațiului cu restul țării, în condițiile în care marile proiecte sunt abia acum readuse în atenție?
- Eu cred că mai întâi avem nevoie de o reformă administrativă coerentă, chiar cu desființări de comune și declasificări de orașe și cu o regionalizare din care Galațiul să devină capitală regională. Distanța asta dintre Galați și Brăila care este, până la urmă, echivalentă cu distanța dintre două cartiere ale Bucureștiului, separă, dar, mai bine zis, leagă cam cinci sute de mii de oameni. Ca să restartezi țara asta este nevoie de o altă organizare statală, administrativă și instituțională. Trecând către economie, vedem cum mediul privat a fost grav afectat în această perioadă, inclusiv cu disponibilizări colective și atunci trebuie să ne uităm și către instituții și care este utilitatea fiecăreia dintre acestea în vremurile pe care le trăim. Vorbim despre digitalizare, despre depunere de documente on-line și noi nu găsim soluții să asigurăm sănătatea și siguranța oamenilor. Dau un exemplu concludent: avem bomba de la Mehid în oraș. Trebuie să găsim un cadru legal, eventual chiar prin Parlament, astfel ca autoritățile locale să poată interveni și penaliza agentul economic responsabil. Trebuie ca toți aleșii locali și naționali să se implice. Eu cred că personaje ca Dinu Păturică sau Tănase Scatiu nu mai au ce căuta în politică. Altfel, văd că unii doresc să continue și întrebarea este ce să continuăm? Părerea unanimă este că în Galați nu s-a întâmplat nimic în 30 de ani în afară de depopulare, dezindustrializare și un sistem sanitar la pământ și atunci ce continuăm? Am o nelămurire și mi-o asum prin această întrebare.
- Cum se poate interveni pentru a echilibra cumva efectele secetei în județ?
- Dorim să declarăm județul ca fiind calamitat, chiar în această săptămână, pentru că asta e realitatea în legătură cu culturile agricole. Dar, vin și întreb: 30 de ani specialiștii în agricultură din județul ăsta ce au făcut pentru că mulți au avut și poziții de conducere? Iar ne rugăm să plouă la anul? Trebuie regândit inclusiv cum funcționează aceste federații și organizații ale udătorilor de apă. Nu am primit nicio propunere concret din partea lor, deși am lansat problema în dezbatere încă din luna aprilie.
