Investiţiile în sectorul energetic vor beneficia de finanţare prin Fondul de Modernizare, la nivel naţional fiind vorba de fonduri europene de aproximativ 6 miliarde de euro. Potrivit oficialilor Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu ajutorul acestui instrument financiar vor fi realizate inclusiv investiţiile în noile electrocentrale pe gaze, precum cea avută în vedere prin parteneriatul dintre Romgaz şi Liberty Steel Galaţi.
Liberty Steel şi Romgaz au încheiat, în iulie a.c., un acord pentru înfiinţarea unei societăţi în comun, de tip de tip „joint venture”, pentru construirea unei termocentrale cu o putere instalată de până la 600 - 800 MW. Scopul principal este acela de a asigura energia electrică necesară funcţionării combinatului, dar şi de a furniza energie în sistemul energetic naţional.
Investiţia Liberty Steel şi Romgaz ar urma să fie una de tip "greenfield" („de la zero”) şi va presupune respectiv dezvoltarea unei unități de producere a energiei electrice pe baza de gaze naturale („CCGT”), dar se ia în calcul şi construirea unor unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Potrivit estimărilor din piaţa de profil, ar urma să fie vorba de o investiţie de aproximativ 200 milioane de euro.
Investiţia de la Galaţi face parte dintr-un plan mai amplu de dezvoltare derulat de compania Romgaz (companie cu capital majoritar de stat - n.r.) şi de modernizare a sistemului energetic naţional, obiectiv avut în vedere la nivelul Ministerului Economiei. Recent, Romgaz a anunțat că va participa alături de GSP Power la construcţia unei noi centrale pe gaze cu o putere instalată de 150 de MW şi a unui parc fotovoltaic de 50 de MW, pe terenul actualei centrale de la Halânga (Mehedinţi), care nu mai funcţionează. Pe lângă aceasta, Romgaz mai vrea să construiască o centrală nouă pe gaze la Mintia (Hunedoara). Romgaz are în vedere parteneriate pe proiecte energetice şi cu marile companii din industria autohtonă, precum Liberty Steel Galaţi, Alro Slatina şi Chimcomplex Borzeşti.
Ce este Fondul de Modernizare
Fondul de Modernizare este format din alocările de certificate de CO2 de care România va beneficia până în 2030, alocări care vor fi transformate în resurse financiare pentru ciclul de până în 2030. Ministerul Economiei estimează ca alocarea totală pentru România ar urma să fie undeva în jur de 6-7 miliarde de euro, în funcţie de preţul la care certificatele de CO2 vor fi vândute pe piaţa specializată.
"Acest Fond de Modernizare are două axe, axa principală, Axa 1, pe care sunt cuprinse investiţiile în capacităţi de producţie regenerabile, în stocaj, în reţele, iar la reţele intră şi reţelele de electricitate, gaze şi termoficare, eficienţă energetică. Iar pe Axa 2 sunt prevăzute investiţii în capacităţi de producţie ce au drept combustibil gazul. Pentru prima axă, finanţarea poate să ajungă până la 100 la sută din valoarea proiectelor, iar pentru a doua axă până la 70 la sută. În acest moment, grupul de lucru care se ocupă de implementarea Fondului de Modernizare lucrează în strânsă legătură cu vectorii din piaţă şi în viitorul apropiat cu consultantul ce va fi selectat pentru a definitiva principiile după care aceşti bani se vor aloca, pe diferite tehnologii, proporţiile de susţinere a capex-ului (costurilor de capital - n.r.) prin acest fond şi totodată se va avea în vedere şi distribuţia teritorială pentru o mai bună echilibrare a reţelei în următoarea perioadă", potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei, Dan Dragoş Drăgan.
Ghidul pentru acest program va fi finalizat la începutul anului viitor, dar la nivelul Ministerului Economiei a fost deja lansat un apel de proiecte pentru depunerea de propuneri în domeniul energetic, pentru realizarea unei liste indicative ce va fi prezentată Comisiei Europene.
Ministerul Economiei, Virgil Popescu, declara recent că noile capacităţi energetice, printre care şi cea de la Galaţi, vor avea la dispoziţie Fondul de Modernizare, prin urmare, cel mai probabil, proiectul termocentralei de la Galaţi se va afla pe această listă indicativă de proiecte prioritare ce va fi prezentată Comisiei Europene. De asemenea, demn de menţionat este că finanţările prin Fondul de Modernizare ar putea fi cuplate cu cele prin Fondul pentru o Tranziţie Justă, în cadrul căruia judeţul Galaţi are o poziţie prioritară.
Aceste instrumente financiare sunt componente de transpunere a Pactului Ecologic European, ce va sta la baza viitoarei strategii economice a UE. Modernizarea sistemului energetic naţional ar urma să contribuie la atingerea ţintelor asumate de România pentru reducerea gazelor cu efect de seră şi creşterea eficienţei energetice.
Variante de lucru
Potrivit unor variante de lucru, noua termocentrală ar putea fi construită chiar pe locul actualei Electrocentrale Galaţi, depăşită tehnic, intrată în procedura falimentului, cu atât mai mult cu cât principalul creditor este chiar Romgaz. Planul de reorganizare al societăţii prevedea, de altfel, o eventuală vânzare a activelor principale şi a operaţiunilor contra sumei de 91,8 milioane de lei, potenţialii cumpărători cărora li se adresează acest transfer de afacere fiind Romgaz şi Liberty Steel. La modul practic, însă, singurul activ dezirabil al Electrocentrale este terenul amplasat pe platforma combinatului. Dar, tehnic vorbind, noua termocentrală ar putea fi construit şi pe o altă locaţie, pe unul dintre terenurile deţinute de Liberty Steel. Dacă din „cenuşa” Electrocentrale se va ridica noua termocentrală, rămâne de văzut.
Energie pentru siderurgie
În derularea parteneriatului cu Liberty Steel, Romgaz mizează în special pe consumul energetic din siderurgie.
„Platforma siderurgică din Galați (fosta Arcelor Mittal) urmează ca în viitorii 3-4 ani să dezvolte producția siderurgică într-un ritm susținut într-un timp relativ scurt. Pentru aceasta, necesarul de energie care să susțină acest nivel de dezvoltare trebuie asigurat prin investiții cuprinse în actualul context de mediu susținut de UE. Astfel, este estimat următorul necesar energetic: gaz natural - creștere de consum de la 2,2 TWh/an actual cu 7,4 TWh/an rezultând estimativ 9,6 TWh; energie electrică - creștere de la 100-120 MW actual către 500 MW. Estimarea de producție este de 350-400 MW CCGT, completat cu o sursă regenerabilă combinată de fotovoltaic și eolian de 180 MW pe suprafața disponibilă de 50 de ha. Surplusul de energie neutilizat în consum curent va contribui la producția de hidrogen (electroliză) necesară proceselor de producție”, potrivit Romgaz.
Capacitate financiară pentru mari proiecte
Romgaz are capacitatea financiară de a derula mari proiecte de investiţii, fie că e vorba de perimetrele offshore din Marea Neagră, dacă le va prelua de la Exxon, sau de cele deja avute în vedere, susţine ministrul Ecomiei, Virgil Popescu: "Compania Romgaz este interesată şi discută achiziţionarea întregului pachet de la Exxon. Romgaz este destul de solvabilă pentru a continua, după achiziţia pachetului deţinut de Exxon, investiţia în Marea Neagră. Romgaz are angrenate în acest moment investiţii la Drobeta Turnu-Severin, la Mintia, la Galaţi cu Liberty, investiţii care sunt asumate şi pe care le vor face”.
