„Comuniștii au condus România ca pe o imensă închisoare”. Interviu cu regizorul filmului "Tinerețea unui dictator", gălăţeanul Andy Lupu

„Comuniștii au condus România ca pe o imensă închisoare”. Interviu cu regizorul filmului "Tinerețea unui dictator", gălăţeanul Andy Lupu
Scriitorul și regizorul Andy Lupu
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Un tânăr Nicolae Ceaușescu ”așa cum nu apare în cărțile de istorie” este personajul principal al celui mai recent film semnat de regizorul Andy Lupu, ”Tinerețea unui dictator”, despre care am mai scris. Cum a ajuns un simplu ucenic cizmar, provenit dintr-un sat amărât, dictatorul care avea să decidă, într-un mod tragic, soarta României, pentru aproape un sfert de veac, dar și de ce discuția despre Ceaușescu și despre comunism este astăzi mai necesară ca oricând, aflăm dintr-un interviu cu Andy Lupu. Filmul, în care îi puteți vedea și pe actorii gălățeni Cristian Gheorghe și Lică Dănilă, va rula, anul acesta, o singură dată la Galați, vineri, 25 noiembrie, de la ora 19,30, la Cinematograful ”Prof. Ioan Manole” de la Casa de Cultură a Sindicatelor.

- De ce un film despre tinerețea lui Ceaușescu și cum trebuie înțeles ”Tinerețea unui dictator”?

- Încă de la început trebuie spus că filmul este o poveste, o ficțiune, nu e nici documentar, nici reconstituire istorică, ci un film de ficțiune inspirat de evenimente istorice și din viața unor personaje care au existat în realitate. Dar el, ca film, este, cum ziceam, o poveste. Cu alte cuvinte, se îndepărtează de realitățile istorice (sau) și de realitățile umane de la care se inspiră. În film, vorbim despre niște metafore, pentru că asta înseamnă, de fapt, arta. Transmitem niște mesaje prin intermediul unor povești.

- Ce perioadă de timp acoperă filmul?

Acoperă o perioadă de aproape 30 de ani, din momentul în care Nicolae Ceaușescu pleacă din Scornicești, anii `30, și până când ajunge Secretar general al partidului. Filmul se oprește în momentul în care el devine numărul unu în acel regim. Am urmărit să-l prezint pe Ceaușescu așa cum nu îl știe publicul din cărțile de istorie, pentru că nu avea cum, din cauza propagandei permanente în care acesta a fost învăluit. În acest scop, am citit o serie de cărți despre acea perioadă și am stat de vorbă cu oameni care au avut legătură, directă sau indirectă, cu acea perioadă. Regele Mihai, de exemplu, a fost un om care a avut o legătură directă cu perioada în care se petrece povestea din film și am avut ocazia să stăm de vorbă, înainte de a mă apuca să scriu scenariul, la reședința Majestăţii Sale din Elveția.

- Cum credeți că va fi receptat filmul de publicul tânăr?

- Eu cred că este un film pentru tineri. Pentru că mă uitam la fiica mea, care are 18 ani, și la colegii și prietenii ei, iar ei s-au uitat cu mult interes la film. (pentru că) Ei au altă percepție asupra acelei perioade față de persoanele care au trăit atunci și care au amintiri destul de pertinente. Am dorit ca filmul să aibă o altă abordare, în sensul că Ceaușescu nu e prezentat nici ca monstru, nici ca o caricatură, nici ca un vampir, și asta m-a interesat, de fapt. Eu mă gândesc că nimeni nu se naște dictator. Dictator devii. Iar pe mine m-a interesat tocmai această transformare: cum un om obișnuit, în cazul acesta un ucenic oarecare, ajunge să conducă o țară și să instaureze o dictatură. Și atunci, eu am considerat că partea de început a vieții lui, tinerețea lui, mă poate ajuta să înțeleg de ce a devenit astfel. Acolo vedem ce-l formează sau ce-l deformează pe tânărul Ceaușescu.

- Ce le răspundeți celor care poate așteptau un altfel de portret, poate mai critic?

- Le pot răspunde că filmul nu minte. Adică nu ascunde faptul că Ceaușescu face parte dintr-un regim politic criminal, pe care ajunge chiar să-l conducă. Nu despre asta este vorba. Pe mine m-a interesat însă aspectul uman, existențial, așa cum spuneam. Ce te transformă, ce te poate face să devii, dintr-un om obișnuit, un tiran? Cu alte cuvinte, filmul îl arată pe Ceaușescu înainte de a deveni tiran și de aceea el nu este portretizat ca un monstru, pentru că nu devenise încă un monstru. 1968 a fost momentul de glorie al lui Ceaușescu, atunci când s-a opus invaziei Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. Motivele pentru care Ceaușescu s-a opus nu erau de natură democratică. El s-a opus acelei invazii pentru că îi era frică de ruși, că sovieticii l-ar fi putut da și pe el jos. Iar de aici decurge o a doua idee a filmului, anume aceea că, în România, comuniștii s-au format, iar el, Ceaușescu, în mod special, în închisoare. Când ai 20 de ani și stai câțiva ani închis, acest lucru lasă o amprentă asupra ta, asupra valorilor în care crezi. Comuniștii s-au format ca oameni în închisoare, iar atunci când prin jocul istoriei au ajuns să conducă o țară, au condus-o așa cum știau ei mai bine: ca pe o imensă închisoare.

- Credeți că setea de putere a făcut din Ceaușescu un dictator?

- Filmul este și o poveste despre supraviețuire. Ceaușescu a făcut tot ce a putut ca să supraviețuiască. La un anumit moment, însă, supraviețuirea asta a presupus să treacă peste cadavre și să nu se mai uite în jur. În acel moment, treci o barieră omenească, te transformi. Motivația principală pentru care personajul devine tiran este nu pentru că îi place puterea, ci pentru că îi dă un sentiment de siguranță, iar asta putem înțelege noi toți, pentru că noi, cu toții, vrem să ne simțim în siguranță. Aici, bineînțeles, sunt oamenii care au compas moral și care trăiesc corect și nu sunt în stare de orice fapte ca să se simtă în siguranță. Dar personajul acesta nu dispunea de astfel de repere și atunci le-a înlocuit cu foamea de putere, care îi dădea lui siguranță. Asta este o interpretare artistică, evident. Are și, în aceeași măsură, nu are legătură cu realitatea.

- Care este mesajul pentru publicul gălățean?

- Mi-aș dori ca publicul gălățean să vină la film și să-și facă propria părere, pentru că important este să se discute despre acest subiect. Comunismul trebuie discutat, indiferent că este vorba despre Ceaușescu sau despre altcineva. Este important să nu scăpăm această epocă din priviri, pentru că, dacă ne uităm în jurul nostru, astăzi, în lume, vedem o reîntoarcere la dictatură în țări care altădată păreau că o iau pe calea democrației. Noi trebuie să fim alerți, pentru că istoria este reversibilă. Acesta este și unul dintre mesajele principale ale filmului: că un dictator poate apărea oriunde și oricând, în mod neașteptat, iar pentru a preîntâmpina acest lucru noi, ca oameni care iubim libertatea, trebuie să fim atenți.

Andy Lupu va fi prezent în sală, după proiecția filmului, pentru un dialog cu publicul gălățean.

Premiu pentru regie la Londra

Pentru ”Tinerețea unui dictator”, Andy Lupu a obținut, anul acesta, premiul pentru regie la Festivalul ”London Directors Award”. Andy Lupu a scris scenariul pentru serialul ”În derivă” (HBO), în care Marcel Iureș este actorul principal, precum și pentru filme și seriale produse pentru TVR și Antena 1. S-a născut și a crescut la Galați, unde, după Revoluție, a fost reporter la ziarul ”Viața liberă”. Acum este scriitor, regizor și producător.

”Premiul obținut la Londra arată că povestea despre tinerețea lui Ceaușescu nu este una locală, românească. Ea poate să intereseze și oameni din altă țară, cu altă cultură, cu altă istorie. Acest lucru mie mi se pare foarte important. Faptul că filmul atinge unele teme legate de condiția umană cum - ar fi supraviețuirea, sacrificiul, destinul, dragostea - îl face universal, iar asta mi se pare important, că se adresează oamenilor din întreaga lume”, spune Andy Lupu.

”Tinerețea unui dictator” este înscris în competiția oficială a Sherman Oaks Film Festival Los Angeles, California, SUA, în categoria ”Cel mai bun film de artă”.

 

Citit 2669 ori Ultima modificare Sâmbătă, 18 Februarie 2023 13:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.